Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: XXXVII

Rupestru, ponorul de ape,
Alunecă-n braţe de iele,
Brăzdând printre nişte hârtoape
Poiană de crude nuiele.

Valsul mirilor de-argint


Încărcat cu armonie

Toate se sting, se macerează, amestecate iau forme noi,
Vântul cără nisip, îl aşază peste oraşe, croieşte
Estuare şi dune. Straturi moarte, straturi vii,
Femelele nasc pui, turme; masculii

Ne-a înghețat privirea spre-nainte
Sau ne e frică să privim `napoi.
Înconjurați de false jurăminte,
Pășim, damnați, pe drumul cu strigoi.

FOTOGRAFII

Nu-mi amintesc când au plecat cu toţii,
Unchi şi mătuşi, bunicii şi părinţii,

Scrie și fă ce vrei
Aurul cuvintelor scrise
nu te va lăsa mai sărac
Dimpotrivă

Când sufletul se-aşează, pe-nserat,
În iarba fragedă şi stă culcat,
Admiră soarele ce în splendoare
Te strânge-n raze cu o-mbrăţişare!

aşteaptă trenuri
spre nord spre sud spre nicăieri
sunt doar o gară rece
tristă şi pustie

Cuvinte mute-n gânduri ude
Se pierd şi azi la fel ca ieri,
Dar cine să le mai asculte,
Când rătăcit-am primăveri?

Trebuie să curăţ petele de sânge
din interiorul pantofilor
ţi-am spus să nu încerci
să te sinucizi în mine

Să-ţi fiu altar nu moarte
am scos din geruri frigul,
m-am învelit cu vise
din lacrimi reci de toamnă,

Lăstarul vremii ţipă sub sabia luminii,
Geru-şi rupe şira pe sârmă la uscat,
Forcepsul extrage din pântecul genunii
Un lac de întuneric cu gust de cer sărat.

Zi sfântă

Atins-am astăzi idealul
Pe-altarul cărui s-au jertfit

Zboară ușor stâlpii pe șosea,
Și plopii și vrăbiile zboară;
Mașina aleargă, zboară și ea
Saltă fericită inima hoinară.

Mi-am ascuns gândurile-n călimară,
De teamă a le pierde în mulțime
Tresar, se zbat şi câteodată ies pe-afară,
Când le găsesc în rânduri, pitite-ntre ruine.