Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: CDXXVII

1 Iunie – Ziua Copiilor
Ce înțeleg eu acum?
Că timpul e trecător
Și-ți trebuie un drum.

Să- mi crească aripi în torente
De poezii prinse-n cuvinte
Ce curg cascadă din albastru
De rimă îmbrățișată-n astru!

Stelele-s găuri în cer
dincolo se vede un fel de rai luminos
luna e din os

Ești al mării
soarele te alintă lin
visul te cuprinde
lumea e a ta

Nu pierde timpul
sunt scurte diminețile
uneori se face atât de repede amiază
încât uităm răsăriturile

Fermecată de-un zbor fără de aripi
Nemișcate-ntr-un eter suflat de-un zeu
La-nălțimi ajunse, ce te fac să țipi
Scăldate doar de-un vremelnic alizeu.

A rămas o bătrânică,
Necăjită, fără carte,
În sătucul de pe coastă,
Căci copiii sunt departe.

Vâsleau cândva, pe-un ocean-mamă,
Corpusculi alegând atracții
Urmând a genelor programă
Spre ale viului creații.