Onnyanna - creaţii proprii

OnnyannaOana Adriana Alexandrescu (n. 7 oct. 1976): “Poezia e o pasiune pentru mine, scriu în timpul liber pentru a mă detașa de problemele zilnice". A terminat liceul cu profil real "Unirea" din Focșani, apoi a urmat cursurile Școlii Sanitare Postliceale "Christiana", profesând în prezent ca asistent medical la Spitalul Județean de Urgență "Sf.Pantelimon" din Focșani.
Oana Adriana Alexandrescu și-a lansat primul volum de versuri - "Ecoul din suflet" (editura Salonul literar) - în 19 iunie 2017, la Biblioteca Județeană "Duiliu Zamfirescu" din Focșani. La doar câteva luni de la lansarea volumului de debut Oana Adriana Alexandrescu a publicat la editura "Salonul literar" și cel de al doilea volum de poezie: "Lacrimi de trandafir".
A colaborat cu revistele "eCreator", "Citatepedia", "Parnas", "Logos și Agape" și "Confluențe Literare".
A publicat în antologiile
- "Antologia Scriitorilor Vrânceni", editura Salonul Literar-2017;
- Antologia "Cristale de Cultură", editura Armonii Culturale-2018;
- "Antologia prieteniei" vol II, editura Izvorul Cuvântului-2017;
- "Antologia prieteniei" vol III, editura Teocora-2018.
Blog personal: "Poezii de Alexandrescu Oana Adriana"

- - - - - - - - - - -

Distribuie acest autor:

  • Pe cer înșir poeme

    Amiaza-și trage-oblonul să lase nopții loc
    Amurgul sângerează pe cer creând iluzii
    Eu strâng cuvinte-n palmă și-ntr-un năstrușnic joc
    Le-arunc pe o hârtie să le citească surzii.

  • Visare

    Joc șotron la miezul nopții cu-o mumie egipteană
    Este vis sau e aievea? Simt miros de smirnă arsă
    Lângă mine, fără straie, nefiresc de pămînteană
    O copilă cu păr roșu frumusețea își revarsă.

  • Spitalul de nebuni

    Pășesc pe holul sumbru, e-o liniște bizară
    Saloanele-s ticsite de pacienți nebuni
    Zăresc, lângă-o fereastră, privind năucă-afară
    O tânără ce-și plânge soarta-n pumni...

  • O ALTĂ TOAMNĂ..

    M-am îmbrăcat cu umbra unei frunze
    Și alte zeci le-am frământat în palme,
    Mi-au închistat durerea lor pe buze..
    Nu simți și tu tristețea ăstei toamne?!

  • Lâng-un fluture de ceară..

    Prins de geamul casei mele șade-un fluture de ceară
    I s-a scurs întreaga viață într-o zi de primăvară
    Și l-au petrecut în taină două adieri de vânt
    O zambilă despletită și un guguștiuc flămând..

  • Așa mă arde-o doină..

    Așa mă arde-o doină în suflet astă noapte
    Că-mi tremură timpanul și-mi tulbură gândirea..
    Din cer coboară îngeri alunecând pe șoapte
    Să-mi netezească visul..să-mi cureţe privirea..

  • Trei tristeți

    S-a zdruncinat de-atâtea spaimă cerul
    Și-a lăcrimat spre-avântul unei vieți..
    Tot suspinând, așa cum le e felul,
    Mi-au biciut obrazul trei tristeți..

  • Pe unde-mi ești?! "

    Pe unde-mi ești frumoasă tinerețe?!
    N-am observat când te-ai desprins de mine
    Am simțit doar o umbră de tristețe
    Ce m-a cuprins, gândindu-mă la tine..

  • Nepăsare

    Te-am primit în sanctuarul sufletului meu cuminte
    Îmi păreai atât de dulce..ca un zeu născut din mare
    Te simțeam..erai poemul care-mi stăruia în minte
    Scris cu patimă de îngeri..peste mine să coboare..

  • Fericirea mea..

    Când mi-e sufletul ca cerul, zâmbete-mi brăzdează fața
    Îmi simt trupul cum plutește ca un fir de păpădie
    Dragă mi-e nemărginirea, împlinită-mi este viața
    Lumea nu-mi mai pare crudă..și nici lacrima sălcie!