Onnyanna - creaţii proprii

OnnyannaOana Adriana Alexandrescu (n. 7 oct. 1976): “Poezia e o pasiune pentru mine, scriu în timpul liber pentru a mă detașa de problemele zilnice". A terminat liceul cu profil real "Unirea" din Focșani, apoi a urmat cursurile Școlii Sanitare Postliceale "Christiana", profesând în prezent ca asistent medical la Spitalul Județean de Urgență "Sf.Pantelimon" din Focșani.
Oana Adriana Alexandrescu și-a lansat primul volum de versuri - "Ecoul din suflet" (editura Salonul literar) - în 19 iunie 2017, la Biblioteca Județeană "Duiliu Zamfirescu" din Focșani. La doar câteva luni de la lansarea volumului de debut Oana Adriana Alexandrescu a publicat la editura "Salonul literar" și cel de al doilea volum de poezie: "Lacrimi de trandafir".
A colaborat cu revistele "eCreator", "Citatepedia", "Parnas", "Logos și Agape" și "Confluențe Literare".
A publicat în antologiile
- "Antologia Scriitorilor Vrânceni", editura Salonul Literar-2017;
- Antologia "Cristale de Cultură", editura Armonii Culturale-2018;
- "Antologia prieteniei" vol II, editura Izvorul Cuvântului-2017;
- "Antologia prieteniei" vol III, editura Teocora-2018.
Blog personal: "Poezii de Alexandrescu Oana Adriana"

- - - - - - - - - - -

Distribuie acest autor:

  • Mă plimb azi printre cuvinte..

    Mă plimb azi printre cuvinte tălmăcind noi înțelesuri
    Port cu mine amintirea unui grai nepământesc
    Am atins toți heruvimii, mi i-am îmbrăcat în versuri
    Totu-i tânăr încă-n suflet..deși eu îmbătrânesc!

  • Marea

    În undele pline de vrajă cu care marea ne vorbește
    Se nasc povești, se nasc poeme și amintiri de neuitat
    Sirena cântecu'-și înalță atunci când valul o izbește
    Mirajul lumii din adâncuri..de mii de ori m-a tulburat!..

  • Nu mă cunoşti...

    Nu mă cunoști, deci nu vorbi de mine!!!
    Căci nu mi-ai fost alături când am plâns..
    Sau când n-aveam nici bani să-mi iau o pâine
    Nu mă cunoști..deci nu mă lua în râs!

  • Mă vei ierta?!..

    Mă vei ierta de-am să-ți culeg din stele
    Doar amintiri în care sunt pictată
    Să ți le prind pe dorurile grele
    Ca să nu uiți iubirea-mi niciodată?!

  • SUFLET DESCULȚ

    Desculț mi-ai fost tu suflete, nebune
    Rănitu-ți-ai la sânge talpa goală
    Ai pribegit stingher prin astă lume
    Și-ai plâns lovit de-a vieții grea povară!

  • Vântul

    În zadar îți caut formă și contur..că nu te-aseamăn
    Nici cu Cerul, nici cu marea..nici cu cu vreo făptură vie
    Făr de tine, n-ar fi viață..nici iubire fără seamăn
    Doar tu-mi duci în zări speranța, dorul meu și-a mea mânie..

  • EFEMERITATE

    Sunt două lumi în mine..de vis și realitate
    Și dragostea și ura..sunt veșnic zdruncinate
    Mă văd în ceața vremii..zâmbind s-ascund durerea
    Și-n lacrima ostilă..mi-a triumfat plăcerea!

  • DE DRAGUL TĂU

    Înflorit-au dalbii crini, timpuriu de astă dată
    Răsfățatu-m-au miresme..ucigând păreri de rău
    Îți mai amintești iubite cât eram de tulburată
    Când plecai de lângă mine?!..Mă topeam de dragul tău...

  • De ce taci?!

    Înțelesu-m-am cu vântul să te-adie înspre mine
    Calm și tandru..de-o putea, să nu-ți tulbure simțirea!..
    Florile de iasomie să se scuture pe tine
    Cu emoții și plăcere..vreau să-ți întâlnesc privirea!

  • Risipire

    La începutul vieții mele..fost-am naivă întrupare
    A unui suflet fără pată..ce timpu'-apoi l-a pângărit
    Am risipit emoții, visuri și ore-ntregi de nepăsare
    Pe-o viață-acerbă, tumultoasă..ce m-a acaparat tacit..