Nutzu - creaţii proprii

- Cântă mierla-n nopți târzii
Ca o pasăre măiastră,
Cât mi-e dor de tine, știi?
Vino în povestea noastră

- În seara asta greierii mă cheamă
La un concert sub reflectorul lunii,
Furnicile-s deja în stal și-aclamă
Soliștii care urlă ca nebunii,

- Azi răsfoiesc albume uitate dintr-o vară
Când valurile mării în ritmuri de chitară
Dansau cu noi flamenco... Îți mai aduci aminte?
Atunci n-aveam nevoie de haine, de cuvinte...

- Te-aș respira ca pe o moleculă
De elixir să mi se umfle pieptul,
Să-mi primenesc celulă cu celulă,
Așa încep o nouă zi cu dreptul

- E ziua lungă, iarba crește grasă
La umbra merilor cu fruct oprit,
Simt un colind îndepărtat de coasă,
Dar mai am timp până la asfințit

- Cu buzele îți răsucesc cordonul
Halatului de baie transparent,
Deschei încet și-i savurez canonul
Ca un poet ce-alergă inocent

- Și dacă n-ar fi între noi această graniță, ce oare
Ne-ar despărți într-adevăr sau ce fereastră către soare,

Oricât de mată, ar putea să-i pună piedică luminii

- Azi plouă-ncet cu stropi mărunți și calzi
Peste cireșii ninși pe jumătate,
Meri'-nfloriți privesc parcă-s heralzi
Ce-și spală fața albă de păcate.

- Nu-i vorba de iubire între noi,
Ne-am adorat cum nimeni nu ne-ar crede,
Am împărțit o inimă la doi
Și am bătut cu chipul tău monede.

- Noi vorbim generic despre viață
Ca și cum am mai trăit cândva...
Scrie-i tu, iubire, o prefață,
Eu voi trece zilnic peste ea,