Nicu hăloiu - creaţii proprii

Ce-aș putea să fac, iubito, pentru tine?
...
Și m-am născut pe lume, ce folos,
N-am făcut în viață niciun sacrificiu,

Sonetul sfârșitului de iarnă
...
Înșelătoare iarnă, tu nu vrei să pleci
Stai undeva la pândă, nimeni să nu te vadă

...către mine
...
(Nu fi-voi pururi viu
Știința mă învață,

Vârsta
...
O vărstă, te asemeni, cu-o floare de cais
Nimeni asemeni ție nu este pe pământ,

Frumusețea clipei
...
Nu te opri o clipă, trăiește mai departe,
Cu fiecare clipă viața să-ți dezmierzi,

Luna noastră
...
Când văd pe cerul nopții-aceiași lună,
Acoperită uneori de nori,

Glasul din infinit
...
M-am rătăcit cândva, născându-mă aici,
În lumea cea bogată, cu uriași pitici

Firul vieții mele
...
De vrei să pleci vreodată
Fără a-mi da de știre,

Coloana vieții
...
Din piatră-ai scos sărutul,
în poartă-ai pus tăcutul

Nu plânge sfântă Românie!
...
Nu plânge sfântă Românie
Că nu mai suntem cum am fost