Nicu hăloiu - creaţii proprii

Și noi suntem mai singuri decât am fost vreodată!
...
S-a-ntors din umbră iarna,
Vremea-i aproape moartă,

Quo vadis Domine?
...
Ce-i cu omul, Doamne, cum a înebunit?
Ce-și mai dorește oare, încotro se duce?

Ars poetica
...
Te-apropie de soare cu mintea-ntotdeauna,
Să fie-a tale gânduri la fel, strălucitoare,

Sic tranzit...
...
Își spunea olarul privind un boț de lut:
Un împărat sau rege poate că-ai fost odată,

Prietenul cel bun
...
De lumea asta toată, ascunde-te în tine,
Că lumea asta toată doar sieși își vrea bine,

Chip și asemănare
...
De-aș fi tot ce este-n jurul meu
Naturii, fiecare-atom,

Nu oameni buni, n-a pierit speranța,
...
Nu oameni buni, n-a pierit speranța,
Doar s-a mutat o vreme de la noi,

Geneză
...
Scoate cu dalta superba făptură
Înlănțuită de marmura pură,

Aceste vechi și valoroase felinare!
...
Vechi felinare aduc lumină-n lume,
De prin alte vremuri printre noi rămase,

Trepte
...
Am privit în sus pe trepte unde stă înavuțirea,
Și-am văzut propte suspecte că sprijină parvenirea,