Nicu hăloiu - creaţii proprii

Ajută-mă să mor, dar să nu doară!
...
Te-am rugat frumos să mă iei
Nu-ți bate joc de mine, te implor

Stilul
...
N-am fost, nu sunt și nu voi fi poet
Deși scriu versuri cu oarece talent,

Și fi-va poezia, eternul meu ecou!
...
De ce să-mi leg eu viața, în astă goală lume
și n-o las eu în pace cu-a sale goliciuni?

Durerea
...
Dacă mi-e trupul astăzi tot o rană
de până și gându-mi este dureros

Nea Ilie la răchie:
...
”Cogito ergo sum”! Nu, asta e fix pix. Aș putea eu spune că-s trist, deci, exist. Chestia cu cugetatul e ca poanta cu păcatul. Care-i aia? Habar n-am, mai bine n-o pomeneam, poate poanta e sublimă, eu n-o știu, dar dă la rimă.
....

Și-L rog pe Dumnezeu
...
N-am doruri ascunse,
Nici dorințe oarbe

Mortul vieții
...
A vrut să pară deasupra tuturor,
Și toată viața a muncit din greu

Aproape toamnă
...
Nu ne este teamă deloc de bătrânețe
Deși înseamnă flacără puțină,

Unire-ntre români?!
...
Replică nu vreau să dau cuiva
Ce spune-așa frumos să ne unim.

Cel ce va să vină
...
Peste câmpul de cinabru,
Ici colo, macu-nflorește,