Un turc se închină învingătorului strămoşilor săi - Nicolae Dabija

La 15 iunie 1989 se împliniseră 100 de ani de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu. La manifestări, din partea URSS, fuseseră invitaţi Grigore Vieru şi subsemnatul. O delegaţie mare de scriitori din 56 de ţări a ajuns la Putna. Toţi cei prezenţi au aprins câte o lumânare la piatra de veci a lui Ştefan cel Mare.
Mirarea cea mare a lui Vieru a fost să-l vadă pe traducătorul turc al lui Eminescu stând lângă mormântul voievodului nostru cu o lumânare aprinsă în mână.
Atenţionându-mă la gestul musulmanului, poetul mi-a şoptit la ureche:
– Atâta vreme cât se va găsi câte un turc care să stea cu lumânarea aprinsă înaintea voievodului nostru, nu poate niciodată să se stingă de pe pământ această minune a lui Dumnezeu care se cheamă Neamul Românesc.

Nicolae Dabija

vezi mai multe texte de: Nicolae Dabija



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.