Nichodin - creaţii proprii

Scriu despre iarnă. Carii dorm în grindă.
Se zbat melancolii în ochii lunii.
O stea își aranjează voalul în oglindă
Prin vămi uitate șușotesc străbunii.

ne plimbam pe alee
am numit ziua aceea V day
ea nu ştia nimic despre condiţia mea fizică
antrenamentele mele

Am vrut să-ntorc secunda înapoi
S-o iau, prin tinerețe, de la zero
Să-nvăț retorică de la Cicero
Să-mbătrânesc după principiul 2.

Se-mbracă rugăciunea-n umilință
Și în genunchi aleargă la Stăpân -
Iubite Tată, scaldă-mă-n credință
În brațul mântuirii să rămân.

dintr-o eroare de navigaţie
iarna s-a prăbuşit în sahara
nu înainte să-mi facă viaţa amară.
ultima recolecţie e că

Dac-ai fi o floare eu aș fi căldură
Mi-aș întinde mâna și te-aș înflori
Tu mi-ai da culoare, (după procedură)
Și în primăvară ne-am căsători.

un cal albastru sînt pe ape
mult prea bătrân să mai fiu mânz
vin furtuni de la mal să m-adape
eu le las galopul drept prânz.

Și eu tot astfel sunt, ca dimineața,
Când din văzduh lumina te-mpresoară.
Văpăile, când ard întâia oară
Topesc nepotrivirile și gheața.

Mă scol de pe bancă pentru că m-au invadat florile
Mă sărutară (toate) cu toate culorile.
Sunt alb și roșu și verde și mov
Acuși, acuși deveni-voi hrisov.

Ca un copil ce nu știa prea multe
Furam înțelepciune de la tata,
O adunam grămadă cu lopata
Să fac altar pe vârful unui munte.