- Acasă
- Mihail Kogălniceanu
- Congresul de la Berlin
Domnilor miniștri plenipotențiari,
Dorim mai întâi să mulțumim Congresului că binevoiește să-i asculte pe delegații români în momentul deliberării în privința României. Este o nouă calitate adăugată de Europa celor care-i datorează de multă vreme recunoștința națiunii române. Această dovadă de bunăvoință unanimă ni se pare că este de bun augur pentru succesul cauzei pe care suntem chemați s-o apărăm în fața dumneavoastră.
Nu vom insista asupra evenimentelor în care am fost antrenați din necesități de forță majoră. Vom trece totodată sub tăcere atât acțiunea militară la care am participat, cât și acțiunea diplomatică la care nu ne-a fost dat să luăm parte. Am avut ocazia să constatăm deja că perioada negocierilor ne-a fost mai puțin propice decât șansa armelor.
Ne vom mărgini la expunerea drepturilor și propunerilor țării noastre pe baza rezumatului prezentat în Memoriul pe care am avut onoarea să-l înaintăm de curând Congresului.
1. Credem că este drept ca nicio zonă din teritoriul actual să nu fie separată de România.
Prin tratatul din 1856, restituirea unei părți din Basarabia principatului Moldovei a fost un act de echitate din partea Europei. Fărâmițarea din 1812 nu putea fi justificată de faptul sau de dreptul rezultat din cucerire.
În 1812, Basarabia s-a ridicat dintr-un principat a cărui autonomie fusese atestată solemn de toate tratatele anterioare încheiate între imperiile rus și otoman. Tratatul de la Kuciuk-Kainargi le-a recunoscut în mod special principilor Moldovei și Valahiei calitatea de suverani și a stabilit că Basarabia face parte din Moldova.
Prin urmare, este vorba de o țară românească, cu instituții și legi românești, explicit menținute de împăratul Alexandru I. Acest respect față de vechea naționalitate fusese formulat în decretul imperial care promulga organizarea administrativă și juridică a acestei provincii după încorporarea ei de către Rusia, fără să se facă nicio distincție între Basarabia de jos și cea de sus.
S-a părut că se vrea să tragem concluzia că Basarabia este o regiune turcă sau tătară din simplul motiv că otomanii ocupau trei cetăți de pe cuprinsul ei. Însă istoria Valahiei prezintă o anomalie similară: cetățile turce există acolo de multă vreme. Totuși, de aici nu rezultă că Valahia a fost vreodată un ținut turcesc.
În 1878, nu mai mult ca în 1812, Basarabia nu poate fi revendicată în virtutea dreptului de cucerire. Ea aparține unui principat pe care însăși Rusia, de-a lungul întregului război recent cu Imperiul Otoman, a considerat-o și a tratat-o ca pe un stat independent și aliat.
De altfel, de la începutul campaniei, Rusia a semnat cu România o convenție prin care a garantat în mod expres integritatea actuală a teritoriului românesc.
Această garanție fusese cerută și acordată atunci când nu era vorba încă decât de trecerea armatelor imperiale prin România. Se părea că țara era nevoită să-și dubleze energia din ziua în care, la cererea Rusiei înseși, concursul națiunii române devenise mai pozitiv și se transformase în cooperare militară efectivă printr-o alianță totală. Trupele noastre au luptat practic alături de armata rusă.
Dacă aceasta nu e o calitate care să ducă la extinderea noastră, cu siguranță nu este nici una care să ne micșoreze. În lipsa altor drepturi, convenția din 4/16 aprilie 1877, pe care se află semnăturile și ratificările cabinetului imperial, este ea singură suficientă pentru a conserva o regiune importantă a Dunării de care e strâns legată prosperitatea comercială a României.
În sprijinul retrocedării Basarabiei au fost invocate considerații legate de recunoaștere și amintiri despre gloria și valorile militare. Însă, în timpul unei lungi serii de războaie, armata rusă s-a afirmat pe multe câmpuri de bătaie, iar gloria ei a ajuns până sub zidurile Adrianopolului. Cu toate acestea, nu este un drept de proprietate asupra acestei regiuni din Balcani.
Au mai fost invocate și diverse considerații legate de recunoștință. România știe să fie recunoscătoare, și a dovedit-o din plin. Ea nu-și uită istoria, nici numele binefăcătorilor săi; ea venerează în personalitățile Ecaterinei cea Mare și a lui Nicolae pe generoșii autori ai tratatelor de la Kainargi și Adrianopol.
Dar își amintește totodată și de sacrificiile care i-au fost impuse pentru extinderea, șansa și gloria Rusiei. Ea își amintește că, de la Petru cel Mare până în zilele noastre, a fost, pe rând sau simultan, baza operațiunilor militare ale Rusiei, grânarul din care se alimenta armata sa, chiar și atunci când acționa dincolo de Dunăre, și, adeseori, teatrul preferat pentru acele teribile ciocniri.
România își amintește că, în 1812, a pierdut în favoarea Rusiei jumătate din Moldova, adică Basarabia, de la Prut la Nistru.
2. Cerem ca pământul românesc să nu fie obiectul unui drept de trecere în timpul ocupării Bulgariei de către armata rusă. Dunărea și marea îi oferă căi de transport și de comunicație mai ușoare și mai puțin costisitoare. După toate încercările prin care a trecut, România aspiră la o pauză totală, necesară pentru repararea stricăciunilor cauzate de război; circulația trupelor străine ar îngreuna îndeplinirea muncii de refacere și ar avea un efect negativ asupra liniștii sale.
3. Ni se pare just ca România, în virtutea drepturilor sale seculare, să intre în posesia insulelor și gurilor Dunării, inclusiv Insula Șerpilor. Această restituire ar reprezenta o întoarcere echitabilă la dispozițiile originare prin care Marile Puteri au încredințat în 1815 principatelor dunărene paza libertății Dunării la vărsarea ei.
4. Avem speranța fermă că România va primi de la guvernul imperial al Rusiei o indemnizație de război proporțională cu forțele militare aliniate. Credem că este legitim în toate privințele ca despăgubirile stipulate și obținute de Rusia în numele diverselor state aliate să fie repartizate în funcție de aportul militar al fiecărei părți beligerante. Guvernul imperial a recunoscut principiul acestei repartizări în favoarea Serbiei și Muntenegrului și insistă asupra aplicării lui.
România este hotărâtă la rândul ei să beneficieze de același tratament. De fapt, obligată să-și păstreze mult timp armata mobilizată pentru a se apăra în cazul unor evenimente iminente, ea a avut sub drapel, atât ca armată activă, cât și ca armată de rezervă, 70.000 de oameni. În plus, a suferit pierderi considerabile: orașele sale și întreaga Dunăre au fost pustiite de bombardamente, căile de comunicație au fost deteriorate, iar materialul de război distrus.
Compensațiile datorate vor fi prelevate prin indemnizația totală alocată de guvernul imperial al Rusiei și vor fi transmise sub forma pe care Congresul o va considera potrivită.
5. România este încrezătoare în faptul că independența sa va fi definitiv și total recunoscută de Europa.
La dreptul primordial, al cărui principiu a fost distorsionat de echivocuri istorice, se adaugă astăzi titlurile prin care a regenerat sau mai curând a reîmprospătat victoria de pe câmpul de bătaie. Zece mii de români au căzut la Plevna pentru a-i asigura patriei lor libertatea și independența.
Însă toate aceste sacrificii nu vor fi suficiente pentru a-i asigura României dispoziția pacifistă a destinului. Manifestându-și individualitatea, ea va fi fericită și recunoscătoare să-și vadă eforturile încoronate printr-o binecuvântare europeană. Aceasta va fi garanția reală a neutralității care a fost în măsură să-i arate Europei că nu are altă ambiție decât aceea de a fi apărătoarea libertății la gurile Dunării și de a se consacra îmbunătățirii instituțiilor sale și dezvoltării resurselor.
Acestea sunt, domnilor miniștri plenipotențiari, prezentate succint, cererile unui mic stat care nu crede că a pierdut stima Europei și care face apel, prin intermediul organului nostru, la justiția și la bunăvoința Marilor Puteri ai căror reprezentanți eminenți sunteți.
1 iulie 1878
Sursă - Journal des Debats
Traducere - Victor Borziac
vezi mai multe texte de: Mihail Kogălniceanu
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Domnul Brătianu citește apoi considerațiile de mai jos:
„Expunerea colegului meu, în numele său și al meu, stabilește drepturile și interesele României și nu are nevoie de precizări suplimentare.
Înalta adunare, a cărei misiune este reglementarea situației din Orient, are la îndemână toate datele necesare pentru a-și duce la bun sfârșit opera.
Suntem convinși că sentimentele de dreptate și bunăvoință care ne-au oferit accesul la adunarea dumneavoastră vor determina adoptarea unor rezoluții privitoare la România.
Îmi voi permite doar să adaug că deposedarea de o parte din patrimoniul nostru nu va provoca doar o suferință profundă națiunii române, ci va distruge încrederea ei în eficiența tratatelor și în observația potrivit căreia echitatea absolută este pe măsura dreptului scris.
Tulburarea care-i va pune la încercare credința în viitor îi va paraliza dezvoltarea pașnică și elanul spre progres.
Victor Borziac
marți, 04 august 2020
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Dante Alighieri
David Avidan
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Palatul Istana Nurul Iman este cel mai mare palat din lume
1999 -A murit cântăreţul american de jazz Joe Williams (n.12.12.1918).
1942 -S-a născut actorul Valer Dellakeza.
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
Distribuie: