Poezii despre Iubire:

Iubirea noastră... revine

Mi-e somn și nu pot să adorm,
Nu pot să urc în patul gol,

Dragostea nu-i joc!

Tu m-ai purtat, când sus când jos,
N-a fost chip să învăț ce-i bine,

Din iubire...

Doare gândul stors de minte,
Și nu aș vrea să fiu profund,

Îți doreai trandafirii din sufletul meu,
Cu petale de foc și arome de dor
Nevăzut și intens, cu iubirea trofeu
Obținut în apusuri de timp arzător.

Dorind mereu să fiu mai bun,
Am lucrat ca un nebun,
Iar acum la bătrânețe
Un virus vrea să mă-nvețe

Veni-va o zi

Veni-va o zi când fi-vei iubit,
aşa, precum ar fi o simplă trebuinţă

Ai putea, în astă seară,
pentr-o oră, două, șapte,
să faci ploaia să dispară
din privirile-ți de noapte?

Să nu îmi spui adio

Tu ai plecat pe drumul tău,
Cu lacrimi între gene,

Cât de tandră ești, iubire!

Nicicând n-aș fi bănuit, iubire,
Că fără tine viața-i seacă,

Atât de frumos
Atât de frumos când stau și admir,
în al dorului delir
omul ce-ai fost !