Ioana D - poeziile altor autori

În versurile care le-am primit
în dar, de la instanțele-nhămate
la birja psalmilor cu cifre de-alfabet,
ascunse în cezuri stăteau bastarzii

Cu botniță pe ochi
și ochi sub pleoape
accelerarea s-a sustras părerii
crezute de o urmă fără pași.

Rușinea tăcerii se-ntrece cu pumnii
ce-și bat rătăcirea-n tam-tamuri pe pieptul
gorilei din parcul poeților beți.

Etajele-și blestemă scările fără lumină
găurile fără praguri unde forfotesc
mărunte lumi, reminiscențe de obsesii
sub călcâie fără tocuri, cu pantofi din care

Aud cum frunzele se ofilesc.

Pendula bate forte,
soarele aruncă lungi

S-a îngustat în sat drumeagul
pe care l-am pășit în zorii
atât de-ndepărtați de Dumnezeu.
Acum când trec

Ce tristă e o ușa-nchisă
și spânzurată-n balamale,
ce trist e-un câine-n pragul
bătut de ploi și vânt

De ce nu fugi din Maraton acasă
să urli cât te ține gura:
"Am luptat cu cei netrebnici,
am murit prin ignoranți

Dumnezeu n-a dat pământul idioților din lume
mândrilor plutind cu vântul igrasiilor pe spume
sugrumate de-un tembel
inocent la-nfățișare

Tu cine ești străine,
Ce zeu te-a plămădit
Să stai în veci cu mine
La rău cât și la bine,