- Acasă
- fragment din ceva ce se vrea mai mult!
CAPITOLUL 11
(Februarie 1982)
Cu toată aglomerația din vagon, pentru a nu rămâne în pagubă, conductorul a tras cât a putut de tare și, pe la Lehliu-Gară, ajunge la capătul din față al vagonului, unde se află Șerban Dolha.
- Biletele la contol, vă rugăm!
Șerban bagă mâna în buzunarul de la piept, scoate biletul de tren și-l întinde conductorului. Acesta, care până atunci adunase cu o singură mâna, precum culegatorul cireșele de pe ramuri, tot ce i se oferea, fără să se uite măcar ce primește, pus în dificultate, își retrage mâna ca fript.
- Văd că te-ai ostenit să-ți iei bilet, nu te mai oșteni să mi-l arăți! Unde mergi?
- La Slobozia.
- Aha, da’ să știi că și cu doi nasi1, tot ieșeai mai ieftin. Îmi dădeai mie cinci... te scoteai cu opt lei! Așa, cât ai dat pe bilet? Treizeci și trei? Ieșeai la sfert!
- Da’ dacă vine supracontrolu’ cum alerg eu cu sacu’ plin, să nu mă prindă?
- Mă faci să rad! La trenu’ asta și la Ciulnița2 – Slobozia? Astea-s trenuri de navetiști. Nici poliția nu îndrăznește să facă razie pe trenurile astea! Data viitoare nu mai fi fraier! și pleacă mai departe, oarecum, dezamăgit.
Motivat de vremea de afară, Șerban urmărea cu mintea traseul drumului pe care avea să se aventureze în scurtă vreme. E un drum pe care îl parcursese sâmbătă-de-sâmbătă și duminică-de-duminică, dus – întors, de mai bine de un an de zile. De peste șaptezeci și cinci de ori!, făcu el socoteala și zâmbi amar. Frânele trenului încep să scoată un țipăt care, în alte condiții ar fi fost destul de strident dar care, de astă dată era înăbușit de stratul gros de zăpadă care se așternuse.
- Ciulnița!, Ciulnița!, dădu semnalul unul dintre navetiștii de pe la mijlocul vagonului, agitând deasupra capului Săniuța cu care urcase în tren.
O apăsare din ce în ce mai mare îl împinge spre ușa vagonului. Trenul se oprește, ușa se deschide și, cu o presiune uriașă vagonul refulează, ca pe o vomă, zeci de navetiști, care mai de care mai amețit. Zăpada viscolită le intră ca un nisip în ochi. Unii înjură, alții chiuie și, instinctiv, ca la comandă se întorc toți cu spatele la vânt. Hm, am coborât prost, Ciulnița-Slobozia e pe partea cealaltă. Ei, nu-i bai! Am aproape jumătate de oră până pleacă.
- Închide bă uşa, nu vezi că bagi tot Crivaţu’-n vagon?
- Păi, mai sunt oameni pe peron, nu tre’ să urce și ei?
- De-aia mori tu, de grija lor? Să-și deschidă și singuri ușa, dacă dorm în papuci și nu urcă!
Deși Ciulnița-Slobozia are numai patru vagoane, înghesuiala nu mai este la fel de mare. Rezemat de bara de protecție, Șerban privește pe fereastră dansul bezmetic al fulgilor viscoliti care, când aleargă undeva spre înapoi de parcă trenul ar înainta printr-un tunel alb, când aleargă odată cu trenul dând, brusc, impresia că s-a oprit și te întrebi cum a fost posibil?... O fi mers Einstein vreodată cu Ciulnița-Slobozia?!? Nu, dar cu Aarau-Zürich, sigur. Hai, lasă-l pe Einstein și pregătește-te de coborâre. Numai, ai grijă să nu te desantezi iar pe partea cealaltă!
- Ana, vrei să facem un bridge până ajunge Șerban? Uite, nevastă-mea e de acord, Liliana e de acord. Ți-ar face așteptarea mai ușoară, ce zici?
- Știu eu ce să zic? Stau ca pe ghimpi. Crezi că o să pot să fiu atentă la joc atât timp cât gândul mi-e numai la Șerban?
- Tocmai asta-i treaba. Te fură jocul și mai scapi de îngrijorare. Sper ca în seara asta să nu mă trezesc cu vreo lehuză adusă în ultima clipă să nască, dar nici ţie nu-ţi doresc să-ti aducă vreun înjunghiat, ca duminica trecută, că ăştia nici pe aşa o vreme nu se potolesc cu nunţile!
Luată cu frământările ei, Ana îşi exprimă involuntar gândurile cu voce tare, departe de aşteptările ginecologului.
- Și omul ăsta al meu, să nu dea el un telefon! Am mers de câteva ori la Primărie să întreb dacă a sunat sau să sun eu la el. Centralista3 mi-a spus că n-a sunat, iar de câte ori a încercat să-mi facă legătura cu secretariatul institutului, ori suna ocupat, ori n-a răspuns nimeni!
- Vezi? La toate astea remediul e un bridge. Tu vei face echipă cu Liliana. Nevastă-mea și acum se oftică de la bătaia pe care ne-ați administrat-o data trecută, vrea să-și ia revanșa. În felul asta, cel puțin două suflete vor fi vindecate, al tău de stress și al ei de oftică, se amuză Vinicius cu vădită satisfacție de propriai glumă. Avem și un vin bun! Știu că nu bei dar Șerban cu siguranță va aprecia un pahar de vin bun. Pe de altă parte, sunt convins că fetița voastră nu se va culca până nu vine taică-su’ și cred că se va bucura să fim împreună în loc să stea numai cu tine în cameră.
- Pledezi cauza nevesti-tii mai abitir ca un avocat!
- De ce ești răutăcioasă? În aceeași măsură pledez și pentru cauza ta. Hai! Până vedeți voi Mihaela4 eu aranjez sala de așteptare pentru bridge. Va așteptăm pe amândouă.
- Bine, ne uitam la Mihaela si venim.
Ninsoarea îl dezorientă pentru o clipă dar se dezmetici repede. O luă la dreapta spre Autogară. Voia să se asigure că rata spre Grivița nu și-a schimbat orarul. Și-a luat și bilet, așa, ca să fie sigur. Dacă merg bine autobuzele am timp să ajung la magazinul mare și să mă întorc înainte să plece rata. Trebuie să risc. Știa cum să ajungă pe jos în bulevardul Matei Basarab, era la doi pași, iar de acolo va lua orice autobuz. La Slobozia toate liniile trec prin centru. Autobuzul plin, era ora de vârf. Cei din spatele său, de pe scară, forțau urcarea. Rucsacul incomodează călătorii.
- Ce faci, dom’ne, ne rupi picioarele?, îl apostrofează o doamna mai plinuţă.
- Mă iertați! ... și pentru că nu găsea argumente să-și susțină neintentia, se adresă taxatoarei:
- Un bilet și vă rog să-mi spuneți la a câta trebuie să cobor pentru magazinul universal?
- Un leu! La a cincea.
În ciuda vremii de afară, magazinul era, și el, aglomerat. Bănuia că la raionul care-l interesa nu aveau cum să fie prea mulți cumpărători. Nu era nimeni. Văzându-l că se apropie de rafturi, vânzătoarea sări, bucuroasă, în întâmpinarea lui.
- Bine ați venit! Va pot ajuta cu ceva?
- Da, cu o păpușă ... și vreun animăluț de plus, dac-aveți?
- Papusă numai așa și... animăluț..., ursuleț, așa. Sunt chinezești.
- Le iau. Cât fac? Aveți o pungă de plastic? Știți, ninge foarte tare și, dacă se udă, păpușa se strică.
Se lăsase întunericul. A ajuns la rata de Grivița exact când oamenii se urcau în mașină. A urcat ultimul și s-a cuibărit în prima bancheta găsită liberă.
- Da-i drumu’, nu mai vine nimeni!, propune un călător nerăbdător.
- Nu pot. Ui’ ce vreme e! Dacă e cineva care n-a ajuns încă? Ți-ar conveni să plec și să rămâi în autogară? Plecăm la ora programată.
N-a mai urcat nimeni. Locul de lângă el a rămas liber. Poate-ar fi fost bine să urce cineva și să se așeze lângă mine. Ne-am fi încălzit stand lipiți unul de celălalt. La șase fix șoferul pornește motorul și, parcă nesigură dacă să plece la drum pe așa o vreme, greoi, mașina se urnește din loc.
- Amara! Coboară cineva?
Nici un răspuns și, pentru că nu vede pe nimeni în stație, șoferul continuă drumul fără să oprească. După câțiva kilometri, Șerban adoarme rezemat de rucsacul pe care îl pusese alături, pe aceeași banchetă cu el. Simte cum o mâna puternică îl zguduie de umăr. Era șoferul. Confuz, realizează că în mașină nu mai erau decât câțiva oameni.
- Hei, unde mergi?
- La Roșiori, răspunse automat și se scutură, parcă să alunge din oase frigul care-l cuprinsese.
- Uitați la ce m-am gândit! Am văzut un plug trecând spre Traianu. Nu cred că se duce mai departe, că era de Ialomita5. Asta inseamnă că acolo întoarce, iar dacă mă țin după el nu rămân în nămeți. Câți sunteți?... opt, nouă. Dacă dați câte zece lei de căciulă va duc până la Traianu.
- Gata, șefu, să-ți dea Dumnezeu sănătate!, răspunde unul dintre pasageri în numele tuturor. Hai, scoateți banii! Chiuind de bucurie, oamenii întind banii șoferului.
Nu era o distanță prea mare, doar șapte kilometri, dar oamenilor care urmau să-i parcurgă pe jos, prin viscol, fapta șoferului li s-a părut providențială. După ce a prins din urmă plugul de zăpadă, autobuzul a rămas în siajul acestuia. În aproximativ un sfert de oră, Șerban se trezi singur în sensul giratoriu aflat în fața bisericii din Traian. Autobuzul și ceilalți opt tovarăși de călătorie se risipiseră, care încotro, parcă spulberați de vânt. De pe stâlpul aflat în diagonală cu biserica, un bec îndrăznea să lumineze intersecția. Datorită ninsorii viscolite valuri-valuri, lumina becului părea că vine de la flacăra unei lumânari bătute de vânt. Crivăţul îi şfichiuia obrajii. Îşi privi Pobeda. Era șase și douăzeci. Porni la drum. De după garduri, casele localnicilor se uitau lung la el, ca babele curioase de după perdele, unele chiorâș, altele cu oarece îngrijorare. La ieșirea din Traian o siluetă traversă șoseaua venind de undeva din câmp. Ce-o fi căutat câinele ăsta acolo de unde vine?... Foaie verde, foi de nucă,/ Șapte văi și-o vale-adâncă/ Daolică Leano și-o pădure mărunțică/ Daolică Leano, pe-aici lupii mă mănâncă! // Stai lupe nu mă mânca,/ Stai lupe nu mă mânca,// Daolică Leano, pan-o răsări luna/ Daolică Leano, să vină și mândra mea. Hahaha!, premonitor? Să fie cântecul asta premonitor? Fugi de-aici! Știi că prin împrejurimi nu-i nici măcar un petec de pădure, te-ai uitat pe hartă de atâtea ori!... Oare, ce-or fi făcând iubiții lui tata?... Din loc în loc, șoseaua era traversată de mici suluri de zăpadă. Curios, cu atâta ninsoare, șoseaua e destul de practicabilă! Știu, e pe direcția vântului și zăpada nu are în ce se împiadica, asta-i explicația... Nu mi-o îngreuna zăpada mersul dar vântul știu c-o face! și-și indesă căciula și mai tare pe urechi... În slaba lumină difuză împraştiată de zapadă, zărește un troian aproape cât el de mare care tăia, în diagonală, șoseaua. Hm, explicațiile științifice nu prea țin! Se uită în jur, de unde să-l apuce? N-avea de ales! Băgă punga cu păpușile sub palton, scoase capetele în exterior, unul pe deasupra, celălalt pe dedesubtul nasturelui încheiat în dreptul pieptului și le înnodă de trei ori. Acu, să te văd! și o lua pieptiș prin mormanul de omăt. Pii, da' greu mai e!... Antrenament de înot ... Măcar, aici sunt protejat de lupi! Taci, mă, asta-i vreme de să nu scoți nici măcar un lup din bârlog! Chiar, or ieși lupii pe vremea asta?... Asta-i vremea lor!... O fi el vremea lor, dar abia a început, n-or fi flămânzit chiar așa de repede! Tu n-ai altceva la ce să te gândești? Dă din coate și taci! În urma lui zăpada dată la o parte cădea înapoi. Dacă troianul asta e prea lat, aici rămân! Băi, ăștia, mai bine botezau satul lor Troian, nu Traian!... Parcă începe să scadă în înălțime... Ufff! Cât oi fi înotat în nametele asta? Mai prind unul-doi și ăla sunt! Prin crengile plopilor de pe marginea șoselei Crivățul interpreta un Bolero în compoziție proprie. La un moment dat, pentru a adăuga expresivitate și profunzime partiturii, monologul vântului este întrerupt de intrarea unui hauuu! prelung care dialoghează cu șuieratul vijeliei... Lupul!?!... Ce-a fost asta?... Nălucire!... Bum! Bum!... Bum! Bum!... Inima! Ce tare se aude!... Foaie verde, foi de nucă,/ Șapte văi și-o vale-adâncă/ Daolică Leano și-o pădure mărunțică/ Daolică Leano, pe-aici lupii mă mănâncă!// Stai lupe nu mă mânca,/ Stai lupe nu mă mânca,// Daolică Leano, pan-o răsări luna/ Daolică Leano, să vină și mândra mea. // S-atunci lupe m-oi mânca/ S-atunci lupe m-oi mânca// Daolică Leano, sau pe mine, sau pe ea/ Daolică Leano, pe care din noi oi vrea. Hauuu! Hauuu... E de-adevărate-lea, nu-i vocea fetei morgana, nu-i nălucire! Sunt mai mulți? Parcă s-a auzit de mai aproape decât prima dată?
Hauuu! Hauuuuuuu! Urletul hăulea din ce în ce mai în preajmă. Ce face, ... cheamă și pe alții?... Bum! Bum!... Bum! Bum!... Inima!... Aerul îi rămâne în gât, nu vrea să treacă mai departe!... Nu, nuu, dacă leșini eșți terminat! Hauuuuuuu!... Nu-și dă seama dacă deslușește ceva sau, mai degrabă, intuiește o umbră, o răsuflare care se apropie precaut. Răspunde un alt urlet, din altă direcție, într-o tonalitate schimbată, dar cu mai multe inflexiuni. Și încă unul, mai aproape și, parcă, din alergare. Un timp nu se mai aude nimic. Nimic nu mai bate, nici vântul, nici inima! Sau, cel puțin, nu le mai aude. Își ascute auzul. Sunt mai mulți... și... foarte aproape!... Întoarce-te, vin din spate! Începe să-i vadă, neclar dar îi vede. Se apropiau, în evantai. Acum îi vede și mai bine. Nu e evantai. Mai degrabă o formație de avioane la o demonstrație aeriană. Cel mai apropiat, pe mijlocul șoselei... Alfa! Mai în spate, în semicerc, doi pe o parte, doi pe cealaltă. Cine i-a aranjat așa?... Cel din față se oprește. Ca la comandă se opresc și ceilalți. Tot ca la comandă se așează cu toții pe picioarele dindărăt... După scurt timp, doi dintre cei din spate, indisciplinați, rup formația și încep să se harjonească. Zici că sunt pui de câine care se joacă... Hârjoneala încetează și începe o văitătură, aici lugubră, aici jalnică, de parcă boceau pe cineva... Alfa se ridică pe patru picioare. Se ridică și ceilalți. Printr-o comandă auzită numai de ei, toți își ridică cozile. Atacul final? Încremenit de spaimă, se uită țintă la lupul din mijlocul șoselei. Trage, adânc, aer în piept, dă să urle dar gâtul, uscat de groază, nu scoate decât o gâfâială de om sugrumat... Încet, gâfâiala se transformă în mârâit... Un mârâit din ce în ce mai gros și mai sălbatic... Arătându-și colții, Alfa mârâie și el la cel din fața lui. Dihaniile din spate clănțăne din dinți, în semn de susținere. Un clămpănit scurt și eșalonul al doilea tace... După o așteptare scurtă, om și bestie se angajează într-un dialog în care sunete sincopate, când sinistre de te trec fiorii morții, când duioase de ți se moaie sufletul, când poruncitoare, când sfătuitoare se contopesc într-un canon de o muzicalitate macabră, sfâșietoare. Ascultând argumentele celor doi, vântul, care până atunci ținuse partea haitei, s-a domolit, înclinând să treacă de partea cealaltă. În acel moment văzduhul se umplu de o liniște criminală... Vede strălucind ochii sălbăticiunilor... Nu-i posibil, ochii animalelor strălucesc numai în bătaia unei lumini... Își simți ochii arzând de parcă s-ar fi frecat la ei cu mâinile pline de ardei iute... Tâmplele stăteau să-i plesnească. Așișderea și pieptul... Cine va ataca primul?... Printre sclipirile sălbatice ale jivinelor zărește umbre de nesiguranță. Acum e momentul! Un urlet prelung, înspăimântător tâşneşte din gâtlejul lui Șerban. Lupii încremenesc... Cu cozile între picioare haita se dă îndărăt. Schelălăind, dihăniile se întorc și o rup la fugă peste câmp... Se simțea ca un înotător avântat în Dunăre după crucea de Bobotează căruia, printr-un accident, i-a pătruns apă rece ca gheaţa în costumul de neopren. Gâfâia. Ca dintr-o văgăună îndepărtată, din timp în timp, se aud urletele unei haite de lupi.
Și-ți va mai ieși/ Lupul înainte,/ Ca să te-nspăimânte./ Să nu te spăimânţi,/ Frate bun să-l prinzi,/ Că lupul mai știe/ Seama codrilor/ Și-a potecilor./ Și el te va scoate/ La drumul de plai,/ Care duce-n rai.
Ham!, ham!, ham!, ham! Erau câinii satului. Nici nu realizează că, deja, a intrat în Roșiori. Ridică mâinile în sus, în semn de mulțumire.
Până la ai lui mai avea de străbătut doar câteva sute de metri.
Poc!, poc!, poc!, bătu în ușa de la intrarea în Dispensarul Comunal. Asteptă. În hol se aprinde un bec, o cheie se răsucește în ușă și aceasta se deschide cu circumspecție.
Omul care deschisese ușa, îngrozit de fantoma care i se arătase în prag, se retrage mai mulți pași în spate, se repede în sala de așteptare unde cu câteva clipe înainte personalul dispensarului juca bridge și cu gesturi surdo-mute arată spre hol. Cei patru jucători de bridge ies în ușă. În fața lor, o nălucă albă din cap până în picioare, cu sprâncenele și mustața înghețate, palidă la față, cu o voce stinsă, îngaimă:
- Sunt Șerban.
De după jucătorii de bridge, o păpușică de vreo trei ani și jumătate sparge liniștea
- Tati, tati!
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Amy Lowell
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Billy Collins
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Brian Patten
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francisco de Quevedo
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Hans Christian Andersen
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Lucy Maud Montgomery
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Rita Dove
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
În Al Doilea Război Mondial, la invadarea Italiei de către Aliaţii occidentali, soldaţii au provocat o avalanşă pentru a-şi ataca inamicii.
1405 -A murit Timur Lenk, sultan (1388-1405), întemeietorul imperiului turco-mongol al Timurizilor (n.08.04.1336).
1928 -S-a născut Tommy de Vito, chitarist şi vocalist american (Four Lovers, Four Seasons).
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican

Distribuie: