Extras-Reflexii - stefan.andreicut

Exista unele momente in viata pe care le traiesti cu atata intensitate incat,simti cum tot ceea ce te inconjoara nu mai valoreaza absolut nimic si nevoia de a reduce totul la tacere ,inclusiv impunatoarea figura a sfinxului grecesc ce troneaza deasupra tuturora, se propaga in fiinta ta si te macina continu pana vei avea curajul de a o satisface.Esentiala devine,alegerea pe care esti nevoit sa o faci,caci acel prim-moment este defapt o bifurcatie a existentei,cu doua drumuri total opusece pleaca,ce e drept,dintr-un punct comun ,dar se continua fiecare independent de celalalt spre nesfarsit.E un pas enorm,unul decisiv,intre stabilitatea clipei actuale si instabilitatea ei ,pe care suntem nevoiti sa il facem ,cu riscul de a nu ne mai putea intoarce niciodata la confortabilitatea stabilitatii...Dar poate,vom pasi pe drumul instabil ,prin haos spre thanatos,constienti ca am parasit iremediabil castitatea incunoasterii initiale si sansa de a o mai avea.Iar in acest caz , nu este oare una dintre cele mai mari tragedii pe care le poate suporta omul?Sa traiesti mereu macinat de amintirea unui paradis pe care l-ai parasit in schimbul unui infern ,cu dorinta de a-l redobandi,constient ca nu se va intampla niciodata ,este intr-adevar o cazna suprafireasca[...]