Poezii despre Dragoste:

Visez cu ochii larg deschiși
la zilele de soare pline,
la unchi, bunici, prieteni și mătuși.
Unde sunt toți ? Unde s au dus ?

- Tu încă mă întrebi pe care tropic
Mi-am construit, aşa pentru-nceput,
Azil de vise albastre, filantropic,
Sau de-am uitat precarul meu trecut...

Îmi spuneai să trec peste tot cea fost
şi să-ţi uit chipul.
Din clipa aceea s-au încurcat lucrurile,
mi-am pierdut răbdarea aşteptării

De fiecare dată când pleci
un tânăr din mine, înalt,
sare în față şi se repede să se potrivească
pe umbrele tale

Femeia ieșea din Babilon noapte de noapte
și îmi aducea de fiecare data, in lumina lunii,
o tăblița de lut.
O luam,o înmuiam în miere şi lapte

DOR

Mi-e dor de câmpul înflorind
În zumzet moale de albine.

Ninge din trandafirii pe care i-ai adus.
Trecut-au clipe şi-n însingurare
Mă simt ca o petală sub un soare
Demult apus.

Dragostea i-a despărţit pielea
În valuri de soare,
Din care s-au ridicat spre cerul alb
Mii de păsări călătoare.

Dăm timpul înapoi
și vrem să fim
din nou copii.
Frumoși, și goi, și jucăuși

Mă uit departe
în noapte
zăresc lumini înspre Alaska
dar ochii tăi nu s nicăieri