Poezii despre Dragoste:

CE TINERI ERAM...

Ce tineri eram amandoi,
Eroi dintr-un basm viitor.

De ni s-ar usca Limba din gură
Şi-om lua-o pe a lor.
Ne-om preface-n putregaiuri.
Ei avea-vor grai nemuritor.

Îmi bântui trup și mi bântui minte
în dulce ritm de madrigal,
îmi gâlgăi tumultos prin vene
ca un blestem ancestral.

Nunta Elenei ( parodie ianuarie 2012)

E lung pământul, ba e lat,
Dar ca băsescu de bărbat

Sub cearceafuri de plumb
pe o pernă de cărbune
se culcă inima mea
răsuflând greu pe gura aortei

Adolescent cavaler
la șold cu o spadă îngustă
tropoteam în galop
pe sub spice de grâu şi flori albastre de câmp,

Uite, tu să stai aici,
eu acum îți ating trupul cu mâna.
Înghite-ţi cuvântul,
nu spune,

M-am împărţit în rânduri efemere
Scrise,cândva,la ceas din noapte,
Cuvântul trist mi-e singura avere
Când orologiul miezul nopţii bate.

Noaptea trezită din somn
cu întunericul pe pantofii de lac
îşi umple trupul cu lupi la pândă,
dincolo de golul de sub aripile păsărilor

De cînd lipsita-i sunt vecii întregi,
Ți-am scris chemãri zadarnice în stele,
Dar mi le-au șters copiii nopții, regi,
Și n-ai citit tãcerile din ele.