Poezii despre Dragoste:

- Împreunează-ţi braţele-nflorite
De-atâta dor de soare şi lumină
Şi fă-mi din ele cuib, la piept, iubite,
Să mă ascund când lumea-mi află vină

- Mă doare lipsa ta, floare aleasă,
Și-mi curg prin versuri lacrimi de cerneală
De parc-ar fi o ploaie tropicală –
Să fie dragostea contagioasă?

Habar n-am de ce-am ajuns un bibliofil
înnăscut Chiar dacă biblioteca-i a doua
mea mamă N-o folosesc niciodată drept
adjuvant sentimental Însă o recitesc cu

- Alerg ades printre secunde,
Ca un hoinar cu umbra sa,
Şi niciun loc nu mă ascunde
Atunci când vreau să stau cu ea.

Căznite doruri azi ne leagă,
din lunga depărtare-albastră,
pe fruntea munților beteagă,
cununi de cetini plâng în glastră.

- Pribegi printre atâtea amintiri,
Noi rătăcim prin litere aldine,
Lăsând în urmă tristele trăiri
Și gustul iluzoriu de mai bine.

Crescuse iarba-n dulcele cerdac,
azi,spini-mping cu coarnele-n podele,
o lacrimă mai scheaună-ntr-un ac,
bătând secunda nesfârșirii mele!

cutreier cercul gol de prejudecăți aștept un pi altfel
ridicat din pătratul minții supreme
ceva neinventat care să amestece lumile
vibrațiile

În ochii tăi, iubito, m-am pierdut,
Prin ei o vreme lung-am rătăcit,
Tristeţea lor sărată m-a durut
Cum doare orice suflet părăsit.

- Ştiu c-ai plecat de multe zile,
Ai renunțat la tristele poveşti
Şi-ai rătăcit mai multe mile
Doar să ajungi acolo unde eşti.