Poezii despre Dragoste:

Te privesc în tăcere, cu
teamă
că ai să mă prinzi
vrând

- Privesc pe geam cum înfloresc magnolii
Și soarele cu palma le sărută,
Aprilie-și trimite mândru solii
Cu flori albastre prinse la ținută.

Să nu-mi uiți ploaia
de durere nebună,
cu care-ți cântam
ca o ceață prin vise,

- Mi-ai îmbrăcat destinul în petale,
Cu roua buzelor mi-ai scris poemul,
Le simt aroma dulce, ale tale
Sunt nopțile când fredonezi refrenul

Mă întrebi ce-i poezia
doar atât ți-a mai rămas
să-ți ridici în versuri iia
ca să poți să faci un pas

- Caligrafia mea eşti tu şi timpul
Nu te va şterge. Pagini de-ncercări
Cu gânduri scrise-n alb în anotimpul
Atâtor enigmatice-ntrebări

Iubirea e sfârșitul unor timpuri
De aprige sau ludice-ncercări,
E soarele fierbinte-n anotimpuri
Cu ghețuri stinse-n vaste depărtări.

sunt un zombi draga mea
trăiesc o moarte necunoscută sub jurământ divin
pe plaja minţii mele
un milion opt sute două zeci şi unu

- E dimineață, oare ghiocelul
Îmi bate-n geam să-mi scrie poezii
De primăvară, că-i mai simt penelul
Cântând, “Magnolie, să nu-ntârzii”?

Testează-mi durerea de pe vârful limbii
Și sfâșâie-mi zâmbetul lemnos,
Desenează-mi stele pe cerul gurii,
Ca răsuflarea să mi se stingă undeva,