Poezii despre Dragoste:

- Am desfăcut de pe mantaua ploii
Un nasture de cer cu ochi căprui
Și-o să-l cultiv în așternutul foii
Cum n-am făcut cu ochii nimănui.

“În inimă pot exista lacrimi care nu ajung până la ochi.”
Jane Austen

- De câte ori potrivnică mi-e viața,

- Stă minutaru'-nțepenit,
Cadranul ceasului roșește
Și nu știu cum n-ai auzit
Că timpul râde, ștrengărește.

- Eu sunt o femeie banală,
Capricii de timp acordând
Pe strune de gând şi cerneală...
Eu sunt poate ultimul rând

- Fie să ne fie către cer solie
Alba nea căzută, zvelta ciocârlie,
Iarna care-aleargă pe o iapă șargă
Și copilul nostru ce-a-nvățat să meargă.

- În mijloc de iarnă cu bune, cu rele,
Mi-e sete de tine, ascunsă-n dantele,
Te caut prin versuri... Poemele mele
Vorbesc despre vremuri când pături de stele

„Doamne, ai dat aripi îngerilor ca să fie mereu departe.”
Valeriu Butulescu

- Peste pământ se-așterne o pătură de smoală,

„Menirea vieţii tale e să te cauţi pe tine însuţi.” Mihai Eminescu

- Mă ninge iar și îmi aduc aminte
De versul tău, îl simt ca pe-un ecou

- Nu-i nimeni vinovat de-această culpă,
De clipa asta-n care ești departe,
Ninsoarea ce abundă ne disculpă
Venusiană eu, iar tu, pe Marte,

cântecul lebedei
mă va legăna rotund
ca o împlinire