Poezii despre Dragoste:

- Cu fulgii de zăpadă la taclale
Stau iar chiar dacă au porniri letale,
Mușcă din muguri, trupul meu, din glie
Și-mi umple pana cu melancolie,

- Copacii torc sub pătura de nea,
În geamul meu nu râde nicio floare,
La meteo se-anunță doar ninsoare,
Pe unde oare-i primăvara mea?

- Ți-aș scrie-n așternut câte-o scrisoare,
Când noaptea mă întreabă unde ești
Și timpului o taxă de livrare
I-aș achita de-ar crede în povești,

- Se-ntoarce iarăși iarna cu pași mărunți și iară
În visul meu e soare și-atâta primăvară...
Ce fantezie albă, ce nebunie pură,
Sărutul unui deget apropiat de gură

tu nu erai în apele tale
eu navigam în ape tulburi
sub care icebergul creștea exponențial
orb și liniștit

- Azi m-am trezit zâmbind, nu-i o-ntâmplare,
Ce căutai prin visul meu? Te-ascult…
Mi-ai spus că ai venit pentru consult,
Durerea ta nu sufer-amânare.

stau pe genunchi şi-i spun lui Dumnezeu
că o să plec
respir sacadat
uneori

- A mai căzut pe martie un fulg
Înveșmântat în strai de iarnă lungă,
Prin streșini amorțite și pe vulg
O lacrimă încearcă să disjungă

- Aș fi putut să dau în lături sarea
Din lacrima acelei dimineți,
Aș fi putut păstra în suflet marea,
Te-aș fi trăit mai mult ca-n alte vieți...

- Două pahare de cristal bătute cu smaralde,
Pline cu foc, anxietăţi... o să găsesc curajul,
Să le golesc încet, zâmbind, când zilele mai calde
O să revină,-ntr-un târziu, apoi îmi fac bagajul