Poezii despre Diverse:

Nici nu mai ştiu cui scriu! Poate chiar mie,
Sau unui alter ego rătăcit
Prin propria iubire şi subit
Găseşte-n el un petec de hârtie.

Eu m-am născut la vremea când triumfa solstiţiul,
Tribut adus ei, vieţii, de-o rază jucăuşă.
Iar pânzele din neguri pândeau pe după uşă
Să fie îmbiate la somn peste siliciul

Mă doare rana ta şi-n mine urlă
Tăceri însingurându-mă zălude,
De aerul ce încă nu aude
Tânguitoare-aramele din turlă.

Cui facem plecăciuni? Ori, cărei sfinte
Ne închinăm în veacul următor?
Uitând de Dumnezeu luăm aminte
Clepsidrei cu nisipu-i mişcător?

Trec oştile lumii pe jos și călare
Planeta vuiește de atâta tumult
Va-ncepe în lume războiul cel mare
Războiul profetic, funest și ocult.

Îmi vine să blestem când ştiu că timpul
Va ridica-ntre noi zidiri de piatră!
Zadarnic pic, ori fulg, rupţi din Olimpul
A toate sevă, fi-voi lut sub vatră.

Ce-ar fi pereţii fără amintiri?
Doar ziduri calpe ori redute tâmpe,
Ce apără ascunse nerostiri
Şi scrijeliri în var pe false tâmple.

I see for the trees
They too have
Green eyes in leaves
But not real sight.

Când m-am născut -o pată oarecare
Pe şevaletul verii-abia pornite,
Zălude moaşe, false ursitoare,
Mi-au prorocit doar zile fericite.

E prea mult sânge-n fiecare rană,
Băltind pe tăietura nefăcută.
Iar lutul, în genunchi, îşi urlă-n strană,
Prin nefirescul ei, durerea mută.