Christian1951 - poeziile altor autori

Zac in cimitirul de la Iara
Mama, tata, fratemeu şi sora,
Iar de mult sunt oseminte
Moșii şi străşii din morminte.

Lui Victor Felea

Mi-aduc aminte ca acum
Cum ne jucam în Rogină, pe drum,

Apropie-te astăzi, copilărie, să mă vezi,
Ca-n vremea când visam o lume mai bună prin livezi,
Când mă luam la trântă cu soarele de brâu
Şi încercam toi mânzii visului să-i priponesc în frâu,

Ca mâine, poate, voi zbura şi eu,
Şi voi păși pe ultimul meu drum,
Ca o părere sau ca un smoc de fum,
Acolo unde, zice-se, c-aș întâlni pe Dumnezeu.

Vreți Țara Moților aievea s-o vedeți?
Nu trebuie să fiți turiști prea îndrăzneți,
N-aveți nevoie să vă-mpovărați
Şi sacii de merinde să-i improvizați.

M-am născut în țara de piatră
Şi am crescut cu ciutele-n pădure, simplu, mocănește,
N-am știut ce-i frica de câinii care latră,
Pentru că în țara mea s-a trăit cu inima-n dinți, haiducește.

Acia la Albac mă întorsei
Să-mi plec urechea la pământ
Şi-aud cum bate inima strămoșilor în stei
Şi cum mă-ndeamnă să le-o cânt.

Ard munții mei de soare grei,
Cu iezere de umbră-ascunse sub pleoape
De parc-ar vrea în setea lor să-ngroape,
Întreaga zare prăvălită-n ei.

Mi-e sufletul de-un verde crud,
Ca-n lacurile dulci mătasa broaștei,
Simt primăvara-n mine cum dospește;
De prima ploaie cu bulbuci mi-e trupul ud

A trecut vremea cornului de vânătoare domnească
Când alergam ca ogarii siliți să hăituiască,
Un vis frumos, poate al nostru, poate al nimănui,
Acum suntem înțelepți ca niște statui.