Christian1951 - poeziile altor autori

Bată-te roșie ciumă
Că ne-ai dat doar mătrăgună,
Și ce-a fost averea noastră
A rămas acum sihastră.

Orizontul s-a întunecat in încleștarea cea mare,
Împărățiile au sărit ca niște măsele stricate din țâțâni,
O lume nouă rea se contura peste zare
Şi poporul nostru a-început să bea apă moartă din fântâni.

Învățăcelului meu Willy

Mi-au spus călușu-n gură, dar nu tac
Că mi-s ortac de-a moților ortac

Câte frunți căzură sub securi şi furci,
La Bobâlna încă tot mai cresc în flori
Şi-a fost gloată multă, pe de-atunci
Şi tot nu se poate, să nu te-nfiori.

Ți-au ridicat, Transilvanie,
temnițe noi din piatră umedă şi dură
Şi furci, ca niște catarge, la jilava
la Sighet și la Iara.

Țară de aur, țară de miere de păduri şi pâine,
Cățărată pe steie agreste lângă tâmplă de cer,
Ai așteptat prin vreme,
cu credința în dreptatea de mâine,

Nu știu de unde să pornesc,
de unde să mă adun,
De unde să culeg cuvintele
cu mirosnă de litanie,

I

Cât de-mpădurite sunt malurile tale Arieşule
şi câtă istorie citesc în fiecare bolovan

Privesc prin tot ce simt în viitor,
Citind trecutul țării-n scoarța de copac.
Îmi cresc pe umeri aripe să zbor,
Din cer să fur azurul, în tot ceea ce fac.

Ciotul acesta învechit de ploi,
La cumpăna vânturilor seci,
Ciotul acesta stingher
Pe fruntea unui stei,