Bragagiu - creaţii proprii

Prietenului
Nicu Rolea

Vele arcuite

Pânzele iarăși îmi sunt pline
Cu vânturile-nmiresmate
De tei, de sălcii și sulfine,
Cu-avânt spre plaiuri depărtate.

Scăpă ziua cele scrise
Ce, lovite-n colțul zării,
Sfărâmate-s în puzderii
De steluțe și de vise.

Cântăresc cât o să doară
Inima întinsă foaie
Slovele din cer de vară
Când cădea-vor pe ea ploaie.

Din stâncă-n stâncă,
Din piatră-n piatră
Mă-nalț și încă
Mai pierd o vatră.

Arămiile secunde
Cad pe pendule de ornic
Și nu știu de unde-n unde
Vremea trece-n timp pobornic.

Proaspătul văzduh m-alintă
Că în piept tocmai mă doare
Cu miresme verzi de mintă
Și oftare de culoare.

Vântu-n pini de prinde vele
Cu-adierea mătăsoasă
Aud șușotiri de stele
Despre-o noapte preafrumoasă.

Doamnă vară, dragă maică
Îți primesc cu bucurie
Puișorii de drăgaică,
Stelele de poezie,

Nu știu cum se face,
Nu știu cum se spune
Când atâta pace
Este-n Soare-apune.