ALapis - poeziile altor autori

De trei ani poarta-i descuiată
Și nu-i panopticul pustiu -
În gloată hâdă, deșănțată.
Grăbim... Ne-așteaptă ea-n sicriu.

Muncește, muncește, muncește :
Un gheb îți va crește curând,
Cu sârg și cu cinste-l vei crește,
Cu sârg și cu cinste muncind.

Nesfârșitul meu vis, primăvară -
Fără capăt și fără-nceput !
Haide, viață ! Te-apropie iară !
Te așteaptă sonorul meu scut !

De ce nu aș fi o piatră care scrie,
O stâncă aplecată pe hârtie,
Un munte ce de voie se înjugă,
Un zeu păgân trecut la altă rugă ?

Pe cărărui întortochiate,
În zori de doliu, neguroși,
Ei și-or vedea ucișii poate,
I-or năpădi strigoi hidoși.

Stau cu urechea la pământ.
Nu scot un țipăt de durere.
Tu, sufletul ce-n veci nu piere,
În beznă-l chinuiești gemând !

În neagra noapte zămislit,
C-un strigăt m-am născut,
Era-ntunericul cumplit,
Și-al mamei geamăt mut...

Cu aripi înfrigurate
Tot văzduhu-l voi stăbate
Spre meleaguri depărtate.

Podurile-s-nalte,
Geam au luminos...
Vezi din ele-ncalte
Crâșmele de jos.

Zori limpezi vezi în depărtare
Și-aici lumini se-aprind pe rând,
Pe străzi plutește iz de mare,
Se-aud sirenele sunând.