ALapis - poeziile altor autori

Maică Rusie, meleag al dorințelor !
Ocne... Siberia... Țarul... Ermark...
Haide, cu bine ! E vremea căințelor !
Inimii slobode - bezna-i pe plac ?

E minunat să te trezești în zori,
Vezi urme de nisip: sunt pași ușori...
E minunat să-mi amintesc mereu
Că ești acolo, unde sânt și eu.

Tot ce-i de-o zi pe-a lumii scenă
În veacuri ai închis, pustii,
Și ca un prunc azi dormi ,Ravennă,
La sânul mutei veșnicii.

Lui E. Ivanov

Când, pătrunzând în lumea mare,
Tu cauți armonii, țânjind,

E asuprit, flămând poporul,
Nu-i anul an, nici ziua zi.
Va înflori căndva ogorul ?
Poporul oare s-o trezi ?

Trec ani . Furtuna grea s-a dus.
Văd iar pe brazda afânată
Țărani. Aud c-a prins să bată
Aripa primăverii, sus...

Aceeași zarvă nesfârșită,
Și zgomot în oraș, târziu,
Ma duc cu inima zdrobită
Prin beznă, viscol și pustiu.

Pășesc pe câmp, încetișor,
Cu tine-alături iară,
Și sufletul mi-l simt ușor
Ca-n schitul vechi de țară.

Cu bălți și cu smârcuri, aproape de-oraș,
S-a-ntins mahalaua pustie.
Acolo-și găsiră poeții sălaș
Privind cu dispreț și trufie.

E-ntinsă apa : curge-ncet la vale
Mânând domolu-i val.
Și clăi de fân pe-ntinsul stepei goale
Ce triste stau pe mal.