ALapis - poeziile altor autori

Speranțele nu-mi par deșarte,
Tu pașii ți-i încetinești.
Dar ard prin ploapele lăsate
Cuvintele: ''Dușman îmi ești''.

Parcă eram în biserică
Roabă pe veci altădată.
Unii cântau de iubire,
Rugi înălțau biata gloată.

Icoana zilei gingaș gânditoare
Prin tinere acorduri minte-o țin.
Un vifor bate, soarele dispare,
Se-nalță praful, negurile vin.

Amarul l-am spart nemilos,
Poveri am răpit tâlhăreste.
Dar, Doamne! n-ascult bucuros
Cum patima altuia crește.

Iar se-apropie umbrele serii,
Ziua clară se stinge-n zenit,
Iar fantasma străine - puzderii -
Au pornit - și plutesc - au sosit.

Te desprinzi de-a' lumii griji deșarte,
Ți se dăruiește cel mai pur amor.
N-are patimi noua libertate -
La picioare-ți cade-al îngerilor cor,

Zori de zi. Se-aprinde-n drumu-i
Nevăzutul ideal.
Lin plutește serafimul,
Zarea-i pură, cerul - clar.

Ziua-i din ceață ivită,
Soarele-i sus, chiar în zori.
Oare, fecioară dorită,
Tu îmi răsari în pridvor?

Va trece iarna - din nămeți
Ieși-vor ale mele câmpuri.
Vei spune: ''Ce de-a frumuseți!
Ce somnolență moartă-n smârcuri''

SANKT PETERSBURG.
TOAMNA ȘI IARNA ANULUI 1901

Vezi - eu în urmă mă retrag,