Adina Speranta - poeziile altor autori

cerul destrămat în parcele căzut peste timpuri
brăzdat de poteci și cuiburi de suflet
deschis totdeauna la cei care au aripi
coboară și azi spiralul inedit.

Orașul fusese atunci acoperit cu zăpadă
străzile erau albe și moi
în seara aceia când dincolo de draperii grele și roșii
dansa o femeie din tări îndepărtate și răsăritene.

Îți reamintesc capitolul acesta moale precum
craniul copiilor nou-născuți
și teoriile lui Freud
și pe Weininger

Odată am mers pe străzi Ioana Maria
și tu aveai în mână un trandafir.

Nicolae Ilie hrana trupului tău
ți s-a copt în pântec ca într-un cuptor
vai cât de transformat e sub arsuri
plesnit în unele părți ca pământul după cutremure

Noi, oameni fluvii
noi, care străbatem lumea, plini de orgoliu,
ascunzînd în apele noastre adînci
atîtea contradicții, atîta viață și atîta moarte,

În cele din urmă s-a pus problema
să se măsoare limba boului.

Întâi s-a încercat cu metrul

De mic sunt ortodox, ca toți ai mei,
aceasta e credința mea creștină,
am învățat cu tălpile să calc,
cum am aflat că mâna se închină.

Așa te-am văzut și te văd, orice-ar fi,
Bătrâne Bozoncea al tribului tău
Și geniu de bine și geniu de rău,
Purtând handicapul că nu ai copii.

Cu toții-mi vor năimi prin cumpeni Nemurirea
Cu gânduri de prihană, cu lumânări de-albine.
În crucea nopții aspre, când mi-am murit din mine,
Am dezvelit prigorii prin tot ce-mi fuse firea.