- Acasă
- Tehnolatria- sau despre nașterea și amurgul unor zei
Tehnolatria- sau despre nașterea și amurgul unor zei - Alexandru Cristian
- Adăugat de: Alexandru Cristian
De la apariţia sa omul a trăit în coordonate spaţio-temporale delimitate conceptual şi nelimitate în plan fizic şi metafizic. Raportarea omului la spaţiu şi timp a fost de multe ori magică, esoterică greu de înţeles pentru raţiunea sa rudimentară la începutul civilizaţiei. Zeii au apărut în urma unor procese la nivel psihic, un fel de cauză a tuturor fenomenelor. Un exemplu este că şi în prezent avem triburi care nu au intrat încă în istorie şi trăiesc în lumea lor de basm şi magie.Figurinele antropormorfe şi picturile rupestre sunt primele reprezentări ale celestului pe pământ. Ploaia are un efect de multe ori benefic de aceea omul a catalogat-o drept o zeitate sau produsul unui zeu. La fel fenomenele climatice care pun în pericol viaţa şi activitatea omului au avut parte de deificare.În Grecia Veche zeii au avut o particularitate pe care aproape în nici o mitologie nu o găsim şi anume latura umană. Zeii erau asemănători cu oamenii sufereau ca ei, aveau pasiuni şi vise dar aveau nemurirea şi diferite puteri. Un element interesant care lega lumea Olimpului de oameni era soarta sau pronia. O traducere exactă a cuvântului este precugetare sau providenţă. Pronia este instrumentul în care Logos-ul se manifestă este aspectul metafizic al existenţei cosmosului dar are şi o aplicabilitate fizică, prin intervenţia în curgerea clepsidrei eterne a Universului.
Zeităţile la egipteni de exemplu chiar dacă aveau anumite trăsături cu omul erau ceva sacru de neatins, erau într-un spaţiu şi timp desprins de lumea actuală, faraonul era fiul lui Ra, pe când în Grecia filosoful avea episteme sau sophia cu ajutorul zeilor, era un dar sau un blestem. Darul pe care zeii l-au făcut oamenilor este raţiunea dar şi înţelegerea ciclului viaţă-moarte. Civilizaţia umană a fost condusă de ceva ascuns, obscur de un destin ale cărui legi sunt eterne şi imuabile unde diada bine-rău este principiul fundamental de raportare al vieţii.
Ce înseamnă mai exact idoli? Sunt multe definiţii dar şi multe incorectitudini. Este adevărat că fiecare religie are idolii săi, o caracteristică politeistă. Cuvântul apare cu o încărcătură puternică şi cu un caracter pur negativ, aş putea spune eretic în Biblie. Idolii sunt soldaţii Infernului. Biblia ne spune că un chip cioplit este un idol, o înfăţişare făcută după mintea ta. Este de fapt obiectul unei adorări exagerate o supunere voită faţă de un lucru sau o fiinţă. Drumul pe care un idol merge este urmat de cohorte de frenetici dar şi de fanatici. În opinia mea un idol este un obiect fizic sau o reprezentare imaterială având în componenţa sa ideea de supunere, de pierdere a suveranităţii personale. Pe mine idolul mă conduce, îmi stăpâneşte mintea, inima şi gândurile. În cazul persoanelor o persoană nu poate fi un idol dintr-o singură caracteristică şi anume efemeritatea ideii. Omul care este adulat este reprezentat mental ca o idee conducătoare, toată ideogenia aceasta suferă din cauza caracterului trecător.O fiinţă umană devine idol pentru o persoană care îl iubeşte, dacă îl răneşte sau îi înşeală aşteptările toată această idee conducătoate piere şi idolul redevine un om oarecare. În cadrul unor lucruri acest lucru se poate întâmpla, dar mai rar, o amuletă o putem purta, dar dacă nu aduce o reuşită ne gândim că orice rău are un scop bun, orice întâmplare nefastă are o componentă pozitivă. Idolul este mai mult o dorinţă a omului de a avea un ajutor în drumul presărat cu grji al vieţii.
Apariţia monoteismului a adus la unificarea tuturor zeilor într-o Fiinţă Unică Supremă care este creatoare Universului şi conducătoare de jure dar şi de facto a istoriei.De ce idolii sunt răi? Un idol este o reprezentare sumară, rudimentară a năzuinţei unei vieţi umane trăită în lipsa unei substanţe metafizice. Este uşor de demonstrat un lucru, şi anume nici un idol nu are putere de moarte şi de viaţă asupra omului. De idoli omul poată scăpa şi îi poate înlocui foarte uşor, dar de un zeu sau un Dumnezeu?
Un zeu este un conducător peste o anumită componentă a lumii iar un zeu unic este un conducător, un suzeran peste toate aspectele destinului Universului. De ce a dispărut politeismul? Am găsit două explicaţii una intrinsecă şi anume neînţelegerea şi netrasarea unor principii între marii zei, dar şi puterea unor conducători în a distruge structura religioasă unei civilizaţii (Exemplul clasic este cel al faraonlui Akhenton) şi una extrinsecă apariţia monoteismului şi naşterea lui Iisus. Monoteismul este faza ultimă în opinia multor cercetători şi gânditori în scara evoluţiei gândirii religioase.Zeul moare pentru că este prea mic pentru a conduce o lume atât de complexă, ea are nevoie de un adevărat Conducător care poate impune legile sale, iar codex-ul de legi este reprezentat de cărţile sacre ale religiilor monoteiste Biblia,Coranul, Vedele, Rig veda. Moartea religiei pluraliste este de fapt moartea dependenţei totale a activităţilor umane de zei, e drept şi în monoteism este prezent acest lucru dar la o valoare şi de o intensitatea mai mică.
Religia a avut şi ea fazele de apogeu, apogeul politeismului a fost reprezentat de perioada imperiilor antice, cel al monoteismului de perioada cruciadelor şi de lupta împotriva invaziilor turceşti în Europa dar şi de expansiunea lumii arabe.Lumea a trecut de la o gândire închistată dogmatică la o relaxare şi o reinterpretarea a acesteia, de fapt a fost un proces care s-a întors în timp şi anume perioada filosofiei greceşti. Renaşterea a fost flacăra care a început să distrugă supremaţia Bisericii şi a Divinităţii. Dar cu ce scop? Omul nu a devenit brusc mai rău, natura sa nu s-a modificat radical, dar apariţia unor creaţii care i-au uşurat modul de viaţă a produs o relaxare şi o indiferenţă faţă de religie. Alinarea numai este acum numai în religie, sunt prezente alte forme cum ar fi cunoaşterea, raţiunea, dar şi senzualismul sau libertinajul. Depărtarea de religie a avut două faţete bine conturate şi anume o conştiinţă mai puternică, mai solidă şi o moralitatea lejeră, relaxată, laxă. Lejeră în sensul slăbirii dogmei şi prejudecăţilor, relaxată în sensul viziunilor asupra societăţii iar laxă în sens strict moral, obiceiuri mai noi şi inovative în unele părţi, deşi multe sunt vechi din timpul primelor civilizaţii.
Închinarea sau adorarea idolilor se numeşte idolatrie. Idolatria atacă clar libertatea umană.Conceptul de libertate s-a schimbat şi a evoluat.În diferite perioade ale istoriei libertatea se confunda cu dreptul de a trăi, gândi liber şi vorbi fără nici un obstacol.
Acum noii idoli îngrădesc libertatea. Noii idoli sunt produsele pieţei dar şi tehnologia în plin avânt.Voi face acum o paralelă între mitologia greacă şi noii idoli. Această comparaţie ne va ajuta la semnalarea pericolului apariţiei de noi idoli. Civilizaţia scapă cu greu de un idol dar şi-l crează atât de uşor.
Orice religie monoteistă are un tată al zeilor, o mamă, mai mulţi copii, un zeu suprem dar şi noi zei veniţi pe parcurs la masa nectarului.În zilele noastre tatăl acestor idoli, noul Chronos, se numeşte tehnologia.Aceasta a dat naştere din coapsa sa noilor idoli.A început cu radioul, a urmat televizorul, apoi internetul, telefonul mobil este noul mesager al omului dar şi mijlocul de unire a oamenilor, el exprimă clar emoţiile şi afectele umane, într-o manieră indirectă.Ceilalţi noi demiurgi sau idoli sunt noile cuceriri tehnologice.De ce tehnologia am numit-o eu Chronos? Pentru că este strâns conectată cu timpul iar cuceririle ei sunt legate de scurgerea nisipului anilor în clepsidra universală. De la secundă la minut, de la oră la zi, de la zi la lună, de la lună la an, de la an la secol, de la secol la mileniu ea a cucerit uşor noi bastioane puternic înrădăcinate în sufletulul omului. Ca să putem scăpa de tehnologie ar trebui să distrugem din nou lumea şi o să recreăm cu o singură condiţie, fără tehnologie, adică fără Chronos adică o lume imuabilă, eterizată şi perenă .Am ales Chronos pentru ca Uranus este tatăl emasculat, devirilizat al tehnologiei şi anume progresul.Progresul a scăpat tehnologia din control şi a este învins în faţa lui, mai exact spus este fără nici o putere.Chronos a dat naştere mai multor fii, printre care unul care l-a ucis şi s-a instaurat zeu suprem, Zeus. Ca idol modern divinitatea noului Panteon tehnologic, stăpânul absolut al sufletelor şi minţilor oamenilor este Internetul.
Acest Zeus modern, Jupiter Capitolinul, este atât de puternic încât practic a anulat o calitate clară a umanităţii originalitatea. Omul nu mai poate fi original pentru că foarte multe gânduri sunt stăpânite de această imensă Informaţie care ordonă şi comandă fără remuşcări.Zeu al informaţiei şi titan furios al sentimentelor umane, zdrobeşte fără milă toate sentimentele de dragoste, milă, compasiune. De ce este zeu?Pentru că totul vine de la el, orice fărâmă de informaţie este în subordinea sa, orice carte se află în baza sa de date, orice melodie oricât de veche o stăpâneşte. Autoritatea sa este atât de puternică încât omul nu mai face diferenţa între el şi carte. Cunoaşterea de pe internet a devenit o mândrie iar cei care mai lecturează sunt priviţi neîncrezător uneori chiar suspicios, cum nu te închini zeului? De ce titan? Pentru că este mare, un adevărat Gulliver care fără milă sfarmă tot.Sentimentul de iubire este batjocorit prin iubirea falsă şi cu tentă erotică promovată de el, omul ajunge să creadă că aceea este adevărata iubire.Mila este batjocorită prin scenele violente care sunt prezentate mereu, iar compasiunea este distrusă prin modelul superficial şi meschin al omului care reuşeste în viaţă.Cu ajutorul lui omul se crede supraom, deşi este o biată fiinţă nevolnică care nu mai poate gândi singură nici măcar în momentele sale intime sau de solitudine. Fulgerele sale sunt site-urile care luminează sau orbesc mintea omului. Nu toate fulgerele sale sunt răufăcătoare unele au şi puterea de a învăţa dar cele mai multe sunt dăunătoare şi găunoase. Internetul este modelatorul minţii umane este incoştientul electronic al omului modern.
Un alt zeu modern extrem de puternic este Marte. Noul Ares are şi puterea de mesager dar şi de împăciutor, pacea şi războiul se găsesc în componenţa sa, telefonul mobil. Pacea este reprezentată de convorbirile frumoase, plăcute, drăgăstoase, calde dintre semenii noştrii. Războiul este o convorbire belicoasă, cu multe jigniri, ameninţări cu recurgere la violenţă, uneori chiar violenţă precedând un astfel de moment.Războiul şi pacea sunt în structura acestui zeu, eu l-am denumit Marte pentru că din păcate în cele mai multe cazuri Eirene a dispărut dintre oameni.
Companioana lui în promovarea unor gânduri şi opusul acestui zeu este Cythera, zeiţa frumuseţii sau a dragostei, Afrodita sau Venus. În timpurile noastre reţele de socializare de pe internet, fiica acestui zeu Jupiter, sunt noul spaţiu unde dragostea se promovează.Fiul acesteia este Cupidon, în termeni moderni chat-ul. Conversaţia de pe aceste reţele creează multe legături amoroase, această este dublată de săgeţile micului zeu şi anume link-urile de la anumite melodii de dragoste sau emoticoanele care impresionează. Acest spaţiu imaginar al iubirii produce un sentiment de înstrăinare şi un fals sentiment de apropiere faţă de oameni.În spatele ecranului omul are mai mult curaj, timiditatea i se accentuează şi astfel ajunge închis în sine, fără orizont, pierdut în lumea fără substanţă a sentimentelor goale pline de iluzii deşarte.
Mesajul este cheia comunicării între oameni iar Hermes face legătura între oameni dar şi între teluric şi celest . Noul zeu este email-ul sau mesajul instant astfel oamenii pot comunica mai uşor, este ajutat de messenger şi alte programe de socializare între oameni.În multe conversaţii prin aceste metode ajungem să auzim idei şi lucruri şocante, idei despre religie, viaţă sau moarte. Gândurile cele mai intime sunt astfel expuse în văzul tuturor şi în scurt timp sunt tranşate toate marile dileme ale omenirii,dileme pe care Platon sau Aristotel după zeci de ani de studiu au recunoscut că misterul lumii este greu de descifrat. Acest Hermes sau Mercur este zeul comunicării rapide dar şi al noilor negustori, al hoţilor pentru că tot aici se rezolvă afaceri sau se pun la cale mari planuri de spargere. Este un zeu important modern.
Am ales aceşti zei pentru că trăsăturile lor mi s-au părut caracteristice acestei lumi, cu greu i-aş putea găsi un loc lui Hefaistos sau Vulcan ori zeiţei Ceres sau Demeter. Zeităţile acesteia sunt noii idoli la care oamenii se închină. Nu mai sunt reprezentările antropormorfe sau chipurile cioplite ale lui Mammona ci zei cu viaţă, deşi virtuală, cu personalitate şi chiar cu măreţie. Supremaţia lor este de fapt conducerea omului prin voinţa omului de a fi condus .
Omul din cele mai vechi timpuri şi-a făcut zei pentru a putea fi sigur că acţiunile sale sunt ordonate şi nu haotice. Tehnolatria este visul pe care l-a avut Nietzsche despre amurgul unor zei dar a ignorat nașterea altor zei.
Oare Berdiaev avea dreptate vom avea un nou Ev Mediu? Răspunsul cel mai probabil că da, lumea este condusă de noi magii, magii tehnologice iar omul este condus de aceste “superstiţii digitale”. Vom ieși din această adorare a tehnologiei. Nu știm încă acest răspuns viitorul este deschis, după cum afirmau Kar R. Popper și Konrad Lorenz.
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
O docta si inteleapta prezentare a tehnolatriei postmoderne, periplu intelectual de la magia primitiva la magia electronica. Sincere felicitari!
marin.mihalache
luni, 23 iulie 2018
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Ricinul este cea mai otrăvitoare plantă de pe Pământ
1980 -Postul de televiziune american "Cable News Network" (CNN) a efectuat prima transmisie.
1804 -S-a născut compozitorul Mihail Ivanovici Glinka, creatorul operei clasice ruse ("Ruslan şi Ludmila") (m.15.02.1857).
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican

Distribuie: