Sfinții Neamului Românesc în Duminica Sfinților Români - maria.filipoiu

SFINȚII NEAMULUI ROMÂNESC ÎN
DUMINICA SFINȚILOR ROMÂNI

*Cuvântul este taina ce leagă trupul de suflet, cerul de pământ și viața de moarte. Fără viață nu există cuvânt, iar în orice cuvânt este viață. - Maria Filipoiu

„La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu era Cuvântul.” - Evanghelia Ioan 1:1

Dumnezeu l-a creat pe om, după chipul și asemănarea Lui și l-a însuflețit cu Duhul Sfânt, când „a suflat în fața lui, suflare de viață”, dăruindu-i Cuvântul, adică pe Sine, pentru comunicare prin taina rugăciunii.
Comunicarea cu semenii reprezintă una dintre cele mai mari bucurii ale omului, echivalentă cu fericirea, atunci când este folosită energia pozitivă, iar comunicarea cu Dumnezeu și cu sfinții în taina rugăciunii este conectarea sufletească la energia Universului pentru înălțare spirituală în actul revigorării propriei energii.
Pentru a fi mesageri între Sine și om, Dumnezeu a creat ucenicii cei mai devotați: îngerii și sfinții, care s-au dovedit slujbași destoinici în misiunile încredințate.
Până nu demult în calendarul ortodox român erau erau trecuţi doar sfinţii din alte ţinuturi, fapt care a creat impresia, pentru creştinii că noi nu ar exista și sfinţi romani.
De aceea, părinţii Bisericii Ortodoxe au rânduit ca prima duminică după Rusalii să se numească „Duminica Sfinților Români”, sfinţenia fiind un dar al Duhului Sfânt, pogorât în creaţie la duminica Cincizecimii, când se face prăznuirea lor. Astfel s-a hotărât de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992, făcând cunoscut faptul că poporul român are un mare număr de sfinţi, cunoscuţi sau necunoscuţi, care merită a fi numiți eroi naţionali, pentru viaţa şi misiunea lor devotată.
De atunci este cunoscută evlavia românilor, care i-au cinstit fără încetare, ecou al canonizările din anii 1955 şi 1992. Pomenirea sfinţilor amintește de cuvintele psalmistului David: „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi!" (David - Psalm 67, 36) și „Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii Lui!”(David - Ps. 150, 1) Despre mulţi dintre Sfinții Români se știe puține lucruri, dar un început în a-i descoperi este identitatea și originea lor.
Aceasta - 13 sept. - Cv. Ioan de la Prislop, sec. XV-XVI, Tara Haţegului (Prislop), care a dus o viaţă retrasă într-o chilie, numită şi azi „a sfântului”.

Sfinții Români pe parcursul Anului bisericesc

- 15 sept. - Sfântului Ier. Iosif cel Nou de la Partoş, † 1656, vieţuitor la Partoş-Banat, fost mitropolit de Timişoara, mare făcător de minuni.

- 27 sept. - Sfântului Ier. Antim Ivireanul, † 1716, mitropolit al Ţării Româneşti (1708-1716), martirizat de turci, mare predicator, tipograf, ctitor al Mt. Antim din Bucureşti;

- 14 oct. - Cv. Paraschiva de la Iaşi, sec. XI, n. Epivat, Tracia, viaţă retrasă în pustnicii din 1641. Moaștele ei au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu.

- 21 oct. - Cv. Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara, Nicolae Oprea Miclăuş, Preot Moise Măcinic din Sibiel şi Preot Ioan din Galeş, toţi mărturisitori şi apărători ai ortodoxiei în Ardeal, în sec. al XVIII-lea. În afară de Sofronie, care a murit nu se ştie pe unde în Ţara Românească, toţi ceilalţi au murit în închisoarea Kufstein (Munţii Tirolului, Austria), aruncaţi din ordinul împărăţiei, unde se duseseră să ceară dreptate pentru români.

- 15 nov. - Cv. Paisie de la Neamţ (Velicikovschi), originar din Poltava-Ucraina, vieţuitor la Athos, de unde a adus în Moldova rânduieli monastice severe, dar înţelepte, inclusiv rugăciunea inimii. Stabilit la Mânastirea Neamţ, unde trece în veşnicie la 15 nov. 1794.

- 23 nov. - Cv. Antonie de la Schitul Iezer-Vâlcea, sec. XVII-XVIII, mare iubitor de pustnicie, cel mai renumit sihastru al Olteniei, renovator al Schitului Iezer.

- 7 dec. - Sfântului Mc. Filoteea de la Argeş, născută la Târnovo, sec. XIII, ucisă de tatăl ei cu securea, pentru că împărţea mâncare la săraci. Sfintele ei moaşte se găsesc la Mânăstire Curtea de Argeş.

- 18 dec. - Cv. Daniil Sihastru, duhovnicul lui Ştefan cel Mare, retras în chiliile de la Putna şi Voroneţ și înmormântat la Mânăstirea Voroneţ.

- 25 ian. - Sfântului Ier. Bretanion, episcop de Tomis († 381), prieten cu Sfântului Vasile cel Mare, cu care corespondează. L-a înfruntat cu mare curaj pe împăratul Arian Valens.

- 28 feb. - Cv. Casian Dobrogeanul - originar din Casimcea, născut în Dobrogea, vieţuitor la Betleem, Egipt şi Constantinopol, unde va fi hirotonit diacon de Sfântului Ioan Gură de Aur. A fost la Roma şi în Galia, la Marsilia, unde a pus bazele monahismului apusean și unde moare în 435.

- 29 feb. - Cv. Gherman din Dobrogea - prieten şi consătean cu Casian, cu care va călători în Siria, Palestina, Egipt, Constantinopol - unde va fi şi el hirotonit de Sfântului Ioan Gura de Aur. A fost la Roma, unde, alături de Casian, va lua apărarea Sfântului Ioan Gură de Aur, prigonit în acea vreme. Moare la Roma prin anii 405-415;

- 26 martie - Sfântului Mc. Montanus preotul şi soţia sa Maxima, înecaţi în râul Sava, la 26 martie 304, lângă Singidunum, Belgradul de azi (locuit în acele vremuri de strămoşii daco-romani), pe vremea persecuţiei lui Diocleţian şi Maximian Galeriu.

- 11 aprilie - Sfântului Ier. Calinic de la Cernica, născut în Bucureşti, în suburbia Sfântului Visarion, călugărit la Mânăstirea Pasărea, vieţuitor la Cernica ( lângă Bucureşti), episcop de Râmnic (1850-1867), † 1868. Sfintele moaşte se află la Mânăstirea Cernica. A fost vieţuitor smerit şi mare făcător de minuni.

- 12 aprilie - Sfântului Sava de la Buzău, înecat în râul Mouseos (Buzău), în anul 372, la vârsta de 38 de ani, pe vremea persecuţiei lui Atanaric. Sfintele lui moaşte sunt trimise Sfântului Vasile cel Mare, de către Iunius Soranus, guvernator al Dobrogei.

- 20 aprilie - Sfântului Teotim, episcop de Tomis, preţuit pentru viaţa lui sfântă și pentru scrieri cu caracter moralizator. Prin anii 400-403 ia luat apărarea Sfântului Ioan Gură de Aur.

- 24 aprilie - Sfântului Ier. Ilie Iorest, originar din Ardeal, călugăr la Putna, misionar în Ardeal, mitropolit de Alba-Iulia (1641-1643), luptător împotriva calvinismului, închis de Gh. Rakoczy, pelerin în Rusia după ajutoare, retras la Putna, de unde a trecut la Domnul.

- Sfântului Ier. Sava Brancovici, născut la Ineu-Arad, protopop de Ineu şi mitropolit de Ardeal (1656-1659), persecutat de calvini, pelerin în Rusia după ajutoare. A fost închis de Mihail Apaffi și a murit bolnav în 1683.

- Sfântului Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureş, năsăudean de origine, episcop de Maramureş (sediul la Sfântului Mihail din Peri), 1690-1691. A fost chemat la Viena pentru a părăsi ortodoxia, dar a refuzat, fiind închis și scos din scaun, † 1711.

- 12 mai - Sfântului Mc. Ioan Valahul, rob la turci la 15 ani (1659), cumpărat de un „sodomit” pentru scopuri murdare, fapt pentru care Ioan îl ucide. Ademenit de agareanca văduvă şi pentru că refuză „propunerea”, va fi închis şi spânzurat.

- 27 mai - Sfântului Mc. Iuliu Veteranul (i se spune „veteranul” pentru că a participat la 6 războaie). I s-a tăiat capul cu sabia de către persecutorul Diocleţian, la Durostor.

- 2 iunie - Sfântului Mc. Ioan cel Nou de la Suceava, născut în (aprox.) 1300 în Trapezunt, negustor. Un dregător tătar îl persecuta pentru a-l trece în legea lui, dar el a refuzat și i s-a tăiat capul cu sabia. Alexandru cel Bun i-a cumpărat Sfintele Moaşte (1402) şi le-a așezat în în Biserica Mirăuţilor (Suceava).

- 4 iunie - Sfinții Mc. Zotic, Atal, Camasis şi Filip, nume de martiri descoperite într-o grotă la Niculiţel-Tulcea, martirizați pe vremea lui Diocleţian sau Liciniu. Sfintele lor moaşte se găsesc azi la Mânăstirea Cocoş-Tulcea.

- 24 iunie - Sfântului Niceta de Remesiana (azi Niş, în Jugoslavia), daco-roman, în sec. 4-5 episcop de Remesiana, dar şi misionari la „besi”, strămoşi ai noştri din sudul şi nordul Dunării; are şi scrieri teologice, imne (între care cunoscutul „Pre Tine Dumnezeule Te lăudăm”).

- 30 iunie - Sfântului Ier. Ghelasie de la Râmeţi (jud. Alba), sec. XIII-XIV, cel mai vechi nume de episcop cunoscut în Transilvania.

- 1 iulie - Sfântului Ier. Leontie de la Rădăuţi, sec. XIV, călugăr la Mânăstirea Bogdana, pe vremea lui Bogdan I. Episcop de Rădăuţi, sub domnia lui Alexandru cel Bun. S-a retras în pustnicie la Schitul Laura. Sfântele moaște au dispărut fără urmă.

- 2 iulie - Sfântului Voevod Ştefan cel Mare (1457-1504), ale cărui fapte deosebite le ştiu şi copiii din clasele primare. Canonizarea lui este contestată de către cei ce nu vor să vadă linia dominantă a vieţii lui: mare ctitor de biserici şi mânăstiri, apărător al creştinătăţii şi graniţelor pământului strămoşesc. Sfintele lui moaşte se găsesc la Mânăstirea Putna.

- 8 iulie - Sfântului Mc. Epictet preotul şi Astion monahul, martirizaţi prin tăierea capului sub Diocleţian (aprox. 290) la Halmiris, pe malul lacului Razelm de azi.

- 18 iulie - Sfântului Mc. Emilian de la Durostorum (Silistra de azi, Bulgaria), militar, martirizat prin aruncarea în foc, în 362, pe vremea lui Iulian Apostatul.

- 5 august - Cv. Ioan Iacob de la Neamţ, născut în 1913, Crăiniceni-Botoşani, orfan de mic, vieţuitor la Neamţ, Turnu, Sfântului Sava-Palestina (lângă Iordan), unde a fost şi stareţ (1947-1952). S-a retras într-o peşteră din pustia Hozeva (†1960). A lăsat frumoase poezii în manuscris.

- 7 aug. - Cv. Teodora de la Sihla, născută în Vânători-Neamţ (≈ 1650), căsătorită, dar pentru că n-a avut copii, în bună înţelegere cu soţul au îmbrăţişat amândoi haina îngerească, ea retrăgându-se, cu binecuvântarea stareţului Varsanufie de la Neamţ, în Munţii Sihlei (într-o peşteră, numită azi „a Sfintei Teodora”), el la Mânăstirea Poiana Mărului. Sfintele ei Moaște se găsesc la Mânăstirea Pecerska-Kiev, în aşteptarea repatrierii.

- 16 aug. Sfântului Mc. Constantin Vodă Brâncoveanu, martirizat de turci, pentru că nu a vrut să se lepede de credinţa ortodoxă, alături de cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi de Sfetnicul Ianache, la 16 aug. 1714, la Constantinopol.

Documentare: Doxologia.ro / https://doxologia.ro/biblioteca/predici/predica-la-duminica-ii-dupa-rusalii-sfintilor-romani-pr-vasile-gordon

Cuvântarea Patriarhului Daniel la „Duminica Sfințior români

„Prin Sfinții Români, poporul roman are mai mulți mijlocitori sau rugători pentru el în fața Preasfintei Treimi, ca el să-și păstreze credința ortodoxă, să transmită generațiilor tinere adevărata credință, singura prin care primim mântuirea, să-și înalțe demnitatea sa ca neam purtător de Cruce și Înviere în istoria creștinismului, pentru a se bucura de slava Împărăției cerurilor.
În calendarul Bisericii Ortodoxe nu există vreo lună în care să nu fie pomenit cel puțin un sfânt român, dar în Duminica Sfinților Români, sunt pomeniți toți sfinții români, cei cunoscuți sau canonizați de Biserică și cei necunoscuți pe nume de către oameni, dar pe care Dumnezeu îi cunoaște că sunt sfinți. De aceea mulțumim lui Dumnezeu mai ales pentru darurile Duhului Sfânt revărsate în sfinții din poporul român, daruri pe care însă ei le-au cultivat prin credință și nevoință, prin rugăciune și fapte bune spre slava Preasfintei Treimi și spre a noastră mântuire. Amin!" - Preafericitul Părinte Patriarh Daniel

În Duminica Sfinților Români, să ne aducem aminte de cei ce au predicat Evanghelia lui Hristos pe pământul țării noastre, începând cu Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat la apostolat, despre care propovăduiește și Evanghelia din această zi.
Cinstiti și slăviți Sfinţi Români, cu dreaptă credință în suflet vă rugăm, fiți mijlocitorii noștri către Dumnezeu pentru binecuvântarea poporul român!
Amin!

4 iulie, 2021 - A doua Duminică după Rusalii
Maria FILIPOIU / UZPR
București - România