9 Mai - Ziua Independenței, Ziua Victoriei și Ziua Europei - maria.filipoiu

9 Mai - Ziua Independenței de Stat a României, Ziua Victoriei și Ziua Europei

„Războaiele pot fi purtate cu arme, dar numai cu oameni sunt ele câștigate. Elanul celui care conduce și abnegația celor care îl urmează conduc la victorie pe câmpul de luptă.” ― George S. Patton

La fiecare 9 Mai, România sărbătorește:
1. Ziua Independenței de stai a României, proclamată la 9 Mai 1977
2. Ziua Victoriei Națiunilor Unite asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945.
3. Ziua Europei

Pe parcursul istoriei, data de 9 mai a marcat evoluția României prin proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877 și Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945.

* 9 Mai – Ziua Independenței de Stat a României

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.
La această dată, ministrul de Externe de la acea vreme - Mihail Kogălniceanu - declara în Camera Deputaţilor:
„Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”.
După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat. România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor.
Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.
Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa.

*9 Mai -Ziua Victoriei

9 Mai – Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial, în anul 1945, când Aliaţii din cel de-al Doilea Război Mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.
După cotropirea Poloniei, în 1939, liderul nazist Adolf Hitler ordonase pregătirea într-un timp cât mai scurt a unei ample campanii în vest, iar pentru a-şi crea condiţii favorabile în vederea acţiunilor militare acesta a hotărât să ocupe Danemarca şi Norvegia.
Prin cucerirea Danemarcei şi a Norvegiei, Germania îşi asigura baze pentru submarine şi aviaţie şi condiţii favorabile pentru transportul minereului de fier din Suedia, materie primă vitală pentru industria ei de război.
Pentru ocuparea celor două ţări, comandamentul german a detașat şapte divizii de infanterie, un regiment blindat şi câteva batalioane independente, cărora li se adăugau 1.300 de avioane constituite în Flota 5 aeriană, precum şi forţe ale flotei maritime militare, potrivit lucrării:
”Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial” (Editura Politică, Bucureşti, 1971).

La parada militară de la București, dedicată zilei de 9 Mai 1945 – Ziua Victoriei, au luat parte: Dr. Petru Groza - președintele Consiliului de Miniștri, Ivan Zaharovici Susaikov - general-colonel al armatei sovietice, Majestatea Sa - Regele Mihai, Gheorghe Gheorghiu Dej - ministrul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice, membrii ai guvernului, precum și reprezentanți ai Națiunilor Unite.

*9 Mai – Ziua Europei

În fiecare an, la 9 Mai este sărbătorită Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950, a ministrului francez de Externe - Robert Schuman - prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.
În 1950, naţiunile Europei făceau eforturi pentru a înlătura consecinţele dezastruoase ale celui de-al Doilea Război Mondial, care încetase cu 5 ani în urmă.
Astfel, în cadrul unui discurs ținut la Paris, ministrul francez al Afacerilor Externe de atunci - Robert Schuman - propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
Un fragment din textul propunerii prezentate de ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman, care a stat la baza creării Uniunii Europene din ziua de astăzi este următorul:
„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.”
Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice…. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie”.
În fiecare an, la 9 mai, este marcată Ziua Europei, o zi a păcii și unității în Europa.
La 9 Mai, 2022 se împlinesc 77 de ani de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial.

Obiective din Declarația Schuman

- „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.”
- „Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto.”
- „Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel...va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor.”
Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei, iar la 18 aprilie 1951 a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).
Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre.
În urmă cu 20 de ani, când începeau negocierile de aderare, România era la 35% din puterea de cumpărare din UE (indicele PPS/PIB capita, care elimină diferenţele de preţuri între ţări). Anul trecut a fost de 70%. O creştere de 100%. În 2008, primul an de după aderare, indicele PPS/capita era de 52% (plus 35% în 2020).
PIB-ul în lei era, în 2008, de 524 de miliarde. În 2020 a fost de 1.050 de miliarde de lei.
În 2008, salariul mediu net a fost de 1.309 de lei. În 2019, de 2.986 de lei, adică mai mult decât dublu. Desigur că inflaţia a muşcat din venituri, doar bunăstarea oamenilor a crescut.
Aderarea României la UE şi aderarea la NATO a făcut ca țara noastră să ajungă în cea mai bună poziţie pe care a avut-o în istoria ei.
Trei milioane de români muncesc în ţările UE. Dar au trimis în ţară, în această vreme, 80 de miliarde de euro şi au susţinut, astfel, familiile rămase acasă.
De la începutul crizei provocate de pandemia de COVID-19 (decembrie 2019), UE îi invită pe cetățenii din Uniune și din întreaga lume să descopere Europa în condiții de siguranță și, în cea mai mare parte, virtual: evenimente la fața locului sau în format hibrid și vizite organizate în măsura în care condițiile sanitare permit acest lucru.
2020 - 70 de ani de la declaraţia istorică a lui Robert Schuman.
Izbucnirea pandemiei de COVID-19 a determinat instituţiile europene să sărbătorească această zi printr-o serie de activităţi online şi să aducă un omagiu europenilor care au dat dovadă de solidaritate şi au ajutat Uniunea Europeană să treacă de această criză sanitară.
2021 - 76 de ani de la încheierea ultimului mare război de pe continentul european, însă 9 mai găsește omenirea, pentru al doilea an la rând, prinsă într-o altfel de luptă, cu un dușman invizibil: războiul cu pandemia.
În 2022, datele sunt mult schimbate, iar marea diferență este că acum există vaccinuri și speranță că viața se va apropia de cursul normal.
În 2022, această dată marchează și finalul Conferinței privind viitorul Europei, potrivit Parlamentului European.
În fiecare an, mii de cetățeni participă la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, sărbători Ziua Europei, pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu UE.

Războiul - Istoria care se repetă

Lecția celui de-al Doilea Război Mondial nu trebuie uitată niciodată, de-a nu fi repetată.
Războiul total și nejustificat nu trebuie tolerat nici în cuvinte, iar declanșarea lui devine începutul Apocalipsei și coșmarul întregii lumi pentru multe generații.
„Europa a fost zguduită de război pe scară largă în mijlocul secolului trecut în ceea ce avea să devină cel de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă, o dictatură având la bază ideologia de extremă dreaptă a lui Hitler, a vrut să cucerească lumea.
La 7 mai 1945, trupele germane au capitulat necondiționat în Vest, iar la 9 mai 1945, în Est. Dorința de cucerire și dominație prin forța armelor s-a sfârșit tragic, dar a deschis calea revenirii la pace, la Europa unită, la democrație.
Au fost 6 ani de profundă suferință pentru întreaga omenire. Pentru Europa, cel de-al Doilea Război Mondial a însemnat distrugere, a însemnat tragedie umană și, de asemenea, eroismul rezistenței vitejești a statelor supuse invaziei, cuceririlor, dominației străine.
Pactul Ribentropp-Molotov dintre Germania nazistă și Rusia sovietică, care a pregătit declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, este cea mai perfidă expresie a politicii de Mare Putere, o formulă de împărțire a lumii, teritoriilor și de batjocorire a sorții oamenilor, de nesocotire a voinței popoarelor, a dreptului lor la viață și istorie, la suveranitate, independență și integritate teritorială, a dreptului lor la pace.
La 7 mai 1945, ora 02.41, la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor Expediţionare Aliate din Franţa aflat în oraşul Reims, şeful armatei germane, generalul-colonel Alfred Jodl şi amiralul Hans-Georg von Friedeburg au semnat capitularea necondiţionată a Germaniei. Înaltul comandament al armatei germane se obliga să dea ordin imediat de încetare a oricăror lupte.” (Henri Michel - „Al Doilea Război Mondial”, Editura Corint, 2006).

„A doua zi, la ora 15.00, preşedintele american Harry S. Truman, premierul britanic Winston Churchill şi generalul francez Charles De Gaulle au anunţat oficial victoria. Locuitorii oraşelor din Marea Britanie, Franţa şi SUA au ieşit în număr mare pe străzi sărbătorind această victorie, care a pus capăt unui război devastator, ce a cuprins întreaga lume şi a făcut milioane de victime, dintre care jumătate au fost civili. La Bucureşti a fost organizată o paradă militară la data de 10 mai 1945. Președintele Truman amintea că victoria nu este totală, americanii continuând războiul împotriva japonezilor.” (potrivit https://www.history.com/.)

Actul l-a nemulţumit pe liderul sovietic Iosif V. Stalin care dorise o capitulare în capitala Germaniei învinse şi ocupate de Armata Roşie. De aceea, la 9 mai 1945 la ora 00.16, la Berlin, un oraş în ruine, feldmareşalul Keitel, şeful Statului Major al Wehrmachtului, semna capitularea Germaniei (a doua capitulare) la sediul Statului Major al Armatei sovietice, această dată fiind proclamată Ziua Victoriei.
Prima mare paradă militară organizată la Moscova a avut loc la 9 mai 1965, când s-au împlinit 20 de ani de victoria Aliaţilor împotriva Germaniei naziste. Cu acest prilej, Ziua Victoriei a devenit sărbătoare naţională în URSS. O altă paradă militară a avut loc în 1985 şi 1990, după care au început să fie organizate anual. (notează https://www.officeholidays.com)

„La 12 mai 1945, după 260 de zile de luptă, Armata română îşi încheia participarea, alături de Naţiunile Unite la obţinerea victoriei finale. Cu un efectiv militar de aproape 540.000 de combatanţi, Armata română a parcurs peste 1.000 kilometri, a traversat 17 masive muntoase şi a forţat 12 cursuri mari apă, eliberând 831 de localităţi, dintre care 53 de oraşe din Ungaria, Cehoslovacia şi Austria.
Pierderile Armatei române s-au ridicat la circa 169.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi. (Lucrarea „Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, 2003).

„În urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent.
Cel de-al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.
Ziua Victoriei este marcată în ţările din Europa de Est, între care şi România, în statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii. În schimb, Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia,Țările Baltice şi în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei în Europa sau V-E Day este sărbătorită în data de 8 mai.
Astfel, aliaţii occidentali au sărbătorit Ziua Victoriei în Europa în 8 mai, iar Uniunea Sovietică a sărbătorit Ziua Victoriei împotriva fascismului pe 9 mai. (notează https://www.officeholidays.com)

Timp de 76 ce ani (1945-2022), omenirea a crezut că cel de-al Doilea Război Mondial a fost ultima oară când s-a confruntat cu războiul total, distructiv pe scară largă în Europa, când tehnica militară și bombele au pus la pământ: orașe, sate, oameni, vieți și destine. Din păcate nu a fost așa. La 24 februarie 2022, Rusia a declanșat un război de cucerire pe scară largă împotriva Ucrainei, război prin care pune sub semnul întrebării securitatea bazată pe reguli stricte în Europa și în lume, prin încălcarea dreptului internațional la integritate teritorială.

„Rusia și-a încălcat toate angajamentele pe care le-a luat după al Doilea Război Mondial, provocând haos și dezastru în Ucraina, limitând suveranitatea în Europa și nesocotirea Charta ONU și a tuturor angajamentelor luate după sfârșitul Războiului Rece.
Motivele invocate de Putin și administrația de la Kremlin, prin invadarea țării vecine la 24 februarie - denazificarea și demilitarizarea Ucrainei - sunt scoase din contextul istoric al celui de-al Doilea Război Mondial.
Lecția despre nazism în 1945 rămâne cea mai oribilă formă de degradare umană, care a pus sub semnul întrebării dreptul la viață și la existență egală pe baza rasei și etniei. Holocaustul este pata cea mai neagră a istoriei, din cel de-al Doilea Război Mondial și va rămâne o rană adâncă în istoria omenirii, pe care nu mai trebuie șă o uite nimeni, niciodată.
Sărbătoarea încheierii războiului și înfrângerii Germaniei naziste trebuie să fie un moment de mobilizare în contracararea ideii de epurare etnică în Ucraina, prin acțiuni armate în așa-zisă „invazie” la 24 februarie de către liderul Rusiei - Vladimir Putin. Planul însângerat a fost condamnat de la nivel mondial de 144 de state din întreaga lume, în cadrul Adunării Generale a ONU.
Suntem o comunitate internațională unită, de state suverane, care a trăit în pace aproape 80 de ani tocmai pentru că a respectat regulile și ne-am respectat unii pe alții.
Cel de-al Doilea Război Mondial, al cărui final în Europa îl celebrăm astăzi trebuie să ne reamintească tuturor care e soarta tiranilor și a celor ce visează să ocupe teritoriile vecinilor și să domine lumea. Sperăm ca rațiunea și pacea să revină pe continentul european cât mai curând. Astăzi, în plin secol XXI, nu mai e loc de sfere de influență și suveranități limitate, de state care aplică politica bunului plac al vreunui lider vremelnic.
Este motivul pentru care România, poporul român și cetățenii noștri celebrează astăzi victoria Rațiunii, Adevărului și a Dreptății asupra militarismului, autoritarismului și dictaturii în Europa.”
(General Nicolae-Ionel Ciuca, prim-ministru al României)

Pentru România, 9 Mai are o triplă semnificație: este Ziua Europei, este Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial, dar și Ziua Independenței. Astfel, în această zi sunt organizate ceremonii militare, dar şi religioase în mai multe orașe ale țării: Cluj-Napoca, București și alte municipii de județe, când se omagiază veteranii de război și se depun flori la monumentele eroilor de către autorități, spre cinstirea eroilor patriei.
Sângele patrioților români a udat pământul țării în vremuri vitrege, pentru independența și demnitatea României.
La mulți ani, bravi eroi ai tuturor timpurilor!
La mulți ani, România Independentă!
La mulți ani, Europa!

9 Mai - Ziua Independenței României, Ziua Victoriei, Ziua Europei
9.05.2022

Maria Filipoiu