Versuri sub flori de tei - poeziile altor autori

Sărut mâna, doamnă, oriunde ai fi
În rochiile tale înflorate sau liliachii,
Nordică, între eschimoși,
Sau în satul meu, forfecându-mi ulița în galoși

Motto: Dar cerul hotărî, când te-a zidit,
Cu fața ta iubirea s-o-ncunune;
Nici zbatere în dor, nici gând cumplit
Să nu-ți clintească-a ochilor minune.

O, tu, vrăjitorule
algebric!

Tu, care simți cifra

Mereu îmi aflu perechea.
Iată zâmbetul meu
pe buzele altora.
Când mă privesc în oglindă,

Tu cânți, privighetoare, cânți,
Adâncul zărilor frămânți,
Și spui de dor și de iubit
Acum, în codru-ntinerit,

Se bucură pomii de floare...
E cald și senin...
Și berzele vin...
Și prispa e plină de soare.

Îl istoveau, pe vârful de colină
Oțetul, lancea, spinii și amarul;
Pe brânci, soldații azvârleau cu zarul
Și-i împărțeau veșmintele-n ruină.

Când El suia cu trudă pe Golgota,
Tu l-ai urmat, uitată în popor.
Și nimeni n-a știut că două trupuri
Se frâng, spre mântuirea tuturor;

Atât de mult vă iubesc, vă iubesc,
din toate oceanele mele,
din toate pădurile mele,
femeie de faguri,

Vino lângă ape, lângă plopii drepți,
Va ieși din valuri fata ce-o aștepți.

De-o cădea amurgul, înroșind nisipul,