Samoila - creaţii proprii
Aş vrea sǎ vǎ scriu lucruri despre mine, dar nu mǎ cunosc suficient.
Când voi afla asta, am sǎ vǎ spun şi vouǎ. Dacǎ, citindu-mi poeziile, veţi afla mai multe despre mine, voi fi încântat sǎ le aflu de la voi.
samoilǎ
- Nu te baza doar pe tine!
Sǎ trǎieşti o viaţǎ-ntreagǎ
Într-o rozǎ depravare,
Afirmând, cinי sǎ-nţeleagǎ,
C-ai credinţa cea mai mare,
- Sfaturi
Nu mai vǎrsa
Lacrimi,
Rǎtǎcind prin frig
Sau prin gropi
- Nu uita, omule drag
Te-ntâlneşti cu lucruri
Multe
Pe poteci şi în pridvor
Cine, oare,sǎ asculte
- Fii voştri vor simţi
Dragii noştri deputaţi
Casa voastrǎ e ȋn ţarǎ
Sau aici vǎ ,,orientaţi”
Ce sǎ mai ,,cǎraţi” afarǎ?
- Despre originali
Turma urmeazǎ mǎgarul,
C-aşa-i obiceiul,
Nu cǎ raţiunii harul
I-ar constitui temeiul.
- Maricica-i curajoasǎ
Maricica-i curajoasǎ,
Supǎraţi îi sunt duşmanii
Care-i numǎrǎ toţi banii
Şi când vremea e ploioasǎ.
- Şi atunci te-ntorci la trup
Fiind membrul unui trup,
Nu vezi corpul ca atare
Şi-ţi închipui cǎ eşti lup
Singuratic în purtare.
- Nu ne mai batem pentru o idee
Nu ne mai batem pentru o idee
Nici ȋn rǎzboaie sfinte nu mai plecǎm
Certȃndu-ne mereu pentr-o pigmee
Pe care, mai apoi, o abandonǎm.
- Of, vine toamna ruginie
Mǎ uit la mine
Şi-am spartǎ gheata
Tocmai acum cȃnd se aude
Cǎ vine toamna, deocheata!
- Sunǎ cineva la poartǎ
Tocmai când mǎ pregǎteam
Sǎ nu mǎ mai plâng de soartǎ,
Sunǎ cineva la poartǎ,
Dupǎ semne, nu e ,,neam”.
Distribuie acest autor: