Samoila - creaţii proprii
Aş vrea sǎ vǎ scriu lucruri despre mine, dar nu mǎ cunosc suficient.
Când voi afla asta, am sǎ vǎ spun şi vouǎ. Dacǎ, citindu-mi poeziile, veţi afla mai multe despre mine, voi fi încântat sǎ le aflu de la voi.
samoilǎ
- Şi nu uita deloc
Dacǎ te dai prea mare,
Am sǎ te umilesc,
Dacǎ te umileşti prea tare,
Am sǎ te preţuiesc.
- Tropǎie câmpul în sufletul meu
Tropǎie câmpul în sufletul meu,
Paie curbate vorbesc despre oi,
Urme de capre valseazǎ mereu,
Trist-îi salcâmul, peste tot e noroi.
- E singura fiinţǎ care ştie.
Nimicul e la el acasǎ
Când omul vrea sǎ-şi etaleze
Grandomania ce-l apasǎ
Ca artǎ purǎ pe simeze.
- Fierbe ţara, vin alegeri
Fierbe ţara, vin alegeri
Şi ce-ţi pasǎ ţie, frate,
Ce-ţi lipseşte, ai de toate
Şi îţi arde de prelegeri?
- Despre superioritatea omului
Pomul, sigur, nu se poate
Sǎ se simtǎ vǎduvit
Cǎ n-are cum sǎ constate
Cǎ nu este fericit.
- Tanka ( 3 )
Poete, trezeşte-te!
Ai poala spartǎ,
Lǎsând o primǎvarǎ de izbelişte.
- Ana nu mai are mere
Ana nu mai are mere,
Pǎrinţii ei au hotǎrât
Sǎ plece-n Spania, încât,
Acolo strânge-vor avere.
- S-a împǎunat pǎunul
S-a împǎunat pǎunul
Cu mii de ochi în coada sa
Şi nu cǎ mie mi-ar pǎsa,
Dar prea face pe nebunul.
- A şti
Pomule nu eşti mǎreţ!
Deşi toţi te-admirǎ,
Nici nu cred cǎ eşti isteţ
Când te vinzi pe-o lirǎ.
- Înger şi brutǎ
Nu eşti înger, dragul meu,
Dar nu eşti nici brutǎ,
Cǎ te-a fǎcut Dumnezeu
Fiinţǎ pierdutǎ.
Distribuie acest autor: