Nicu hăloiu - creaţii proprii

Drumul de vineri spre Sâmbăta
...
Clipe trec. Privim amurgul
Pierdut spre rozaliu pastel

Samadhi
...
Vrei să știi ce-nseamn-a te trezi?
Vrei să fii liber cu adevărat

Lacul cuvintelor vii
...
Destinului n-am ce-i spune-mpotrivă
Iar de mi-a fost greu, așa a fost să fie

Raiul
...
Erai copil atunci. Și cum zâmbeai!
De parcă-n ochii tăi creștea o primăvară,

Ispita
...
Nu intra în noaptea ce te strigă
Acolo-i beznă și în rest nimic,

Miros de noiembrie
...
Noiembrie-i deja în pixul tuturor
Nici n-a venit bine și l-au agățat

Parfum de toamnă târzie
...
Adulmec un parfum de toamnă târzie
și de ploi ce-așteaptă să se cearnă

Intrați vă rog din nou în inocență,
...
Vă nașteți direct cu lumea în conflict,
puși pieziș de-a dreptul, pentru concurență,

Noapte magică
...
Nu știu care-mi e sau îmi va fi folosul,
căci m-a trezit acum un ceas, mirosul,

Arena
...
N-am știut din vreme că lumea-i o arenă
în care se confruntă mai toți cu fiecare,