Poezii despre Frumuseţe:

Rondelul Caisului înflorit

Mi-a înflorit caisul la fereastră
Aducând cea mai sublimă veste:

Picură Lună din Lună
Visele de le adapă
Și poveștile s-adună
Ca o liniște pe apă.

Nu mi-e dor
de chipul lumii
ci mi-e dor
de-a Lui Hristos

Dezlegați de chipul lumii
Nu însă— de Mielul glorios
Vrem să spunem nu minciunii
Însă da— doar Lui Hristos

Toamna în derivă
mă tulbură-n depărtare
ca o acuarelă
dumnezeită de Grigorescu;

cu omăt și amintiri
pașii iarăși îmi înscriu
printre rânduri în sclipiri
chiar sub ochiul iernii viu

din cuvinte
vreau o floare
să-ți aduc
acum Isus

Unde-i Adevărul oare
Unde-i mersul lui de crin
Jos în lumea muritoare
Plină de amar suspin

Nu vreau flori de pe pământ
Și nici stelele de sus
Ci al Celui Sfânt Cuvânt
Eu îl vreau azi pe Isus

Din fulguirea lină
În ochii mei răsare
Când o frumoasă zână,
Când zbaterea de aripi.