Felix - creaţii proprii

Distribuie acest autor:

  • Preludiu autumnal

    A mai trecut un anotimp prin noi,
    Cutreierând prin nevăzute breşe,
    Şi dacă ieri ne-mbujorau cireşe,
    Ne şiroiesc acum în suflet ploi.

  • Orizont marin

    Cu hohot de nelinişti se zvârcoleşte marea
    Şi zbuciumul ei tainic se sparge-n albatroşi,
    Îi simt în valuri pulsul şi-n orizont chemarea
    Spre ţărmuri de odihnă cu zorii luminoşi.

  • Sonet zglobiu

    Se-avântă în clocot pe pietre pârâul
    Şi-n stropii-i de-argint înfloresc curcubeie,
    Ţâşneşte pe maluri a vieţii scânteie
    Rupând, în explozia verdelui, frâul.

  • Sonet floral

    Din văzduh lumina, ignorând busole,
    În cascade curge la superlativ,
    Şi pe- al ierbii verde, amplu portativ
    De culoare umple gingaşe corole.

  • Timp și veșnicie

    Mă răstignește timpul pe cadrane
    Și orologii mușcă nemilos
    Coltucul meu de timp, insidios,
    Și-mi cresc clepsidre goale în găvane.

  • Sonet înflăcărat

    Când îmi drapez cu vată epitetul
    Și-ncalț cu pâslă fiecare verb,
    Pot să mă dărui versului ca șerb,
    Căci fierb doar eu, nu fierbe și sonetul.

  • Sonet rourat

    Aleargă bezna spartă de cocoși
    Și-n tinda zilei, pe covor de rouă,
    Lumina țese o hlamidă nouă
    Din fir solar și-argint de zori lăptoși.

  • Echinox

    În piept, pe gruiuri, pasc de-a valma bezne
    Deși eu duc lumini la adăpat,
    Și neguri mă-nfășoară de la glezne
    Spre nimbul tot mai palid, scăpătat.

  • La țărmul mării

    Prin ochi mă umple infinit fluid
    Și curg în scoici și mă topesc în sare,
    Când mă absoarbe marea de...mirare
    Cu-abisul tainic, rece, translucid.

  • Sonet de iunie

    Purtând solstițiul ca pe o hlamidă
    Bătută cu cireșe de rubin,
    La țărmul verii, de lumină plin,
    Adastă luna iunie, candidă.