Poezii despre Dragoste:

Îmi iartă doamnă vina de-a te iubi prea mult,
Din suflet îmi culege nectarul inimii,
Căci ani la rând trecură și n-am știut s-ascult
De focul nesfârșit și viu al pasiunii.

Voievozi din lemn

Căutând izvor de vânt, împletind apă cu piatră
Dau de lumea amuţită a nălucilor de lemn

Bucăţi rupte
din miez de inimă,
mânjite artistic
cu sângele lor,

- În zori când rătăcesc prin zodiac
Aș vrea să beau din ceașca ta cafea
Cu ciocolată, ca să mă refac,
După o noapte-n care am fost în șa

Sunt prizoniera din cușca leilor
În anotimpul tăierii mieilor
Sunt jertfa de pe altar
Din care a rămas numai jar

în noaptea asta
mi-a murit alt vis
eram vecini de galaxie
iar uneori

din ciclul '' Versuri pentru preafrumoasa Doamnă...''

Inima vorbeşte prin priviri

- Și când mă uit la poza ta îmi vine
Să urc desculț în primul tren de noapte,
Să mă opresc în așternut la tine
Și dintre sâni să beau cafea cu lapte,

DIN CICLUL '' VERSURI PENTRU PREAFRUMOASA DOAMNĂ....''


Sânii

Se scurge-n van nisipul din clepsidră,
În jurul nostru universu-și face scut
Iar cavaleri ai timpului-n derivă
Tăișul armelor de foc ei îl ascut.