Poezii despre Dragoste:

Chiar dacă ai plecat eu tot te caut,
Prin ceața oglindită-n ochii tăi.
Iar viața tu de mi-ai trimis-o-n ... aut,
Ar trebui să ai motive cu temei.

- Pe strada mea e-o liniște obscură,
Nu-s trecători, din trenuri nu coboară
Turiști grăbiți, numai birjarii-njură
Că n-au clienți până la primăvară.

Sunt încă un străin în viața ta,
(dar cu statut de privilegiat!).
”- Că poți să-mi ții în mână liniștea?!”,
E-un lucru mare ... de invidiat.

Atât de mult am stat,
De vorbă cu tine
În gândurile mele,
Încât, în tot acest timp,

dezbracă-mă de timp
ca de-o pijama veche
să scap de ieri
să uit de mâine

Nu ploaia ne-a împrăștiat numeric,
Ci vorbele atât de prost rostite.
Stăpân sunt peste zi sau întuneric,
Și vise mai tot timpul amăgite.

- N-am mai ucis demult nicio secundă,
Nici timpului n-am dat vreo socoteală,
De când te am, mi-e viața mai rotundă,
Și te împart, noapte și zi, egală

- Octombrie își spală-n palme fața
Cu-al poamelor nectar, de prin livezi,
Pe dealuri goale-și răsucesc mustața
Doi nori focoși vestind că vin zăpezi.

- Ieri aripa mi-era la îndemână,
Dar n-am visat să zbor aşa departe,
Prin Rai mergeam cu Dumnezeu de mână,
Apoi m-a-nchis destinul într-o carte.

De când te-aștept ! Pe unde te-ai pierdut ?
Ce timp anost, ce trist, ce timp durut !
S-a spart în cioburi noaptea de april,
M-am înecat în lacrimi de copil