Poezii despre Diverse:
- Sonettina CXLVII (prin gânduri, noaptea...)
Prin gânduri, noaptea, goală, demult hălăduieşti …
Himeră ce se trece din vis către coşmar,
Peţindu-şi, iarăşi, visul cu un sărut amar
Şi mintea răzleţind-o cu nurii nelumeşti.
« Ovidiu Oana-pârâu » - Necazul, bată-l vina...
Foaie verde precum prazul,
Mă dusei să-nnec necazul
Într-un zaibăr scos din vie,
Rece, fir-ar el să fie,
« Mihai Manolescu » - Sonettina CXLVI (chiar dacă uit …)
Acum apari doar ca o amintire,
Fugare gânduri pe poteci uitate,
Ori, peste crucea nopţii, nălucire,
Sau murmur prea departe de cetate.
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina CXLV (ce împlini-va oare … ?)
[după sonetul CLXIV al lui V. Voiculescu]
Ce împlini-va oare, porunca sacră-a firii?
Ce caută cocorii rotindu-se prin spaţii?
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina CXLIV (ar trebui să scriu ...)
Motto:
Ţi-aduci aminte primul vers, prima chemare?
“De ce să-mi fii doar roză, când mi-ai putea fi soare?”
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina CXLIII (mi-e iar a iarnă ...)
Mi-e iar a iarnă, deşi primăvară.
Cuvinte-fulgi valsează pe hârtie,
Eternul început mă împresoară,
Noiembrie cu gust de apă vie.
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina CXLII (m-am amăgit …)
M-am amăgit privind în zbor cocorii
Sorbind tăceri de astre din zenituri.
Dar am aflat că păsările, norii,
Sunt tot captivi sub cer şi asfinţituri.
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina CXLI (tăcerea se împlântă în tăcere ...)
M-am înfruptat din spaima primei clipe
Simţindu-te prezent, trecut şi zare,
Un trunchi uscat lăstar să înfiripe
Pe pajiştea de maci, din neculoare.
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina CXL (îmi este'o rană fiecare clipă)
Îmi este'o rană fiecare clipă
Ascult cum rupe amintiri din noi,
Din nemişcarea umerilor goi
Şi'a neclipirii ochilor risipă.
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina CXXXIX (ce taină mă îmbie?)
Ce taină mă îmbie-acolo unde
Lumina se conjugă cu fiorii,
Arhaic prag pe care să-l inunde
Vibrația măiastră a viorii?
« Ovidiu Oana-pârâu »

