Bragagiu - creaţii proprii

Printre degete își pierde
Vremea cifrele de vară
Și prin izbucnirea verde
Stau secunde grămăjoară.

Toamna trage cu arcușul
Peste strunele de ploaie
Și-i învolbură urcușul
Zbuciumarea de șuvoaie.

Fugarele secunde
Din viitor coboară,
Iar Timpul le ascunde
În fulguiri de seară.

Când se ogoiește-n creste
Scăpătatul de chindie
Se deschid înspre poveste
Porți de vis și poezie.

File căzute din memorii
Pe-argintul amintirii noastre
Pun mozaicul de istorii,
Vise trecute și albastre.

Cu tine m-am băgat în temă
Să mă audă, să aud,
Cu versuirea după schemă...
Să fie și un verde crud!

În seară-aștept și-n dimineață.
În existența omenească
Aștept, aștept o-ntreagă viață
Ca viața să se-ndeplinescă.

Treceam pe plai în sate
Cu drumuri colburoase
Nu știu în care parte
Privirea mă-ndreptase.

Pe valul dorului de cântec
Îmi întâlnesc senin strămoșii,
Iar seara-n parcuri se învârte
În dansul vechi cu frunze roșii.

Mă văd în noapte fără zare
Duc calul de dârlog și-n frică,
Iar cumpăna scârțâitoare
Găleata plină o ridică.