ALapis - poeziile altor autori

Mocnind tăciuni ascunși în scrum,
pe coarda lirei să-i frământe
s-a dus poetul deci să cânte
în codrul trist de lângă drum.

Când bilețele dulci
îndrugi l-al tău iubit,
mândruțo, oare tu
te-ai întrebat vreodată

pentru cele două
picături de rouă
(să mi-o publice postum)

E toamnă. Marea bate-n țărmul ud
Și furioase valurile-njură
Bolborosiri de spume se aud
și cerul e mânjit cu nori de zgură.

Ecou de văi răsună-n tine, surdă
bisericii cu turnul răsucit…
Închid pereții umeziți din schit
descătușate plesnituri de durdă

Preț pentru rezumatul la franceză

I
Din mi spre fa bemol, tăcerea

De tunete turbate
or răbufni din nouri
sau de-ar fi doar ecouri
e inima-mi ce bate

Mi-a pătruns
o bucată de nouri
pătrată-n odae
…dar cerul afară-a rămas

De sus de undeva o mică scamă,
Venită-ncet, plutește vag, cu teamă
Se urcă și coboară lent prin tindă,
s-oprește se-admiră în oglindă

–Haai cu tro-ti-ne-ta… taa…
ne jucăm la mine-n curte
sub salcâm.
Din bețe scurte,