ALapis - poeziile altor autori

Notă informativă :
Povestirile Bijan şi Manijd şi Bătălia celor
doisprezece luptători sunt cele dintâi cânturi
scrise de Firdosi în tinerete. Nicăieri nu se pomenește

O pasăre foarte-apropiată mie
- un fel de rudă -
mi-a indicat un izvor ascuns în pădure,
de nimenea știut pâna atunci.

Și, înfrumusețat de dragoste,
ai început sa cânți... Alături stam,
privindu-ti buzele sunătoare.
Era un cântec înflorit si pur,

am visat un cer înstelat
cu stele limpezi până la înduioșare
iată ți-am spus luându-te de mână
unde se află cum arată

Din nou să punem ordine în gânduri,
să mai gândim odată ce-am gândit
cu un cuvânt mai lin şi-ncetinit,
dând loc priveliştii de printre rânduri.

În dupa-amiezile-acelea
cu paturi vierzui
întunecate la ferestre
lângă presimțitul parc răcoros

Dragostea mea,
ancoră grea,
ține-mă strâns;
toate mă dor:

Voi scoate o antologie a mișcărilor mâinii
(Mâna ta e rece ca o furculiță).
Strânge cu fărașul tot ce mai ramâne:
Ochiul tău de baltă, gura ta pestriță.

De când m-ai părăsit mă fac tot mai frumoasă
ca hoitul luminând în întuneric.
Nu mi se mai observă fragila mea carcasă,
nici ochiul devenit mai fix şi sferic,

Din cetăţi şi-ntreg Turanul se-nălţă un strigăt lung
când se-află Sohrab că-n luptă a căzut; în Semangan
şahul când află îşi rupse lungi veşminte de pe trup.
Muma lui Sohrab la vestea că viteazu-a fost rănit