Adina Speranta - poeziile altor autori

Va fi o primăvară când, palidă și rece,
Va trebui să intru solemn în veșnicie?
Va fi o primăvară,
—

La zece ani credeam în legea preoţilor
la patrusprezece ani am trăit războiul
pe pâinea albă picurau stropi
din sângele verilor mei sfârtecati la Stalingrad

Spune: Iată că nu se mai poate
apoi tacticos și liniștit
își golește buzunarele și aruncă în apă
ultima nucă

Acum când trefla iubirii e jucată pe masa uitării
acum când melancolia vuieşte în inima perlei
acum când timpul acela e prefăcut în timp de nisip
acum când te hrăneşti cu memoria memoriei

Câteodată sufletul mi-a fost trist - poate mai trist
ca un copac fără coaja sa bună
alb așezat în soare
să fie scândură trainică;

Nu-mi spuneți poet, nu-mi spuneți
solitar cu frunzele toamnei pe umeri, cu o mierlă
ascunsă în piept - cununa verde
n-o duc povară pe creștet: sunt doar

Va trebui să plec să mă retrag sfios
din fața acestei dureri mai dulci
decât fructul toamnei care poartă
haine de cerneală violetă va trebui

lui Max Demeter Peyfuss

Când m-am născut era o iarnă teribilă
în clipa sublimă tata juca pe undeva biliard

doar pentru tine mai culeg trandafiri
doar pentru tine
vechile mele iubiri sunt azi
inițiale amestecate într-un osuar părăginit

Nu sunt vultur, sunt
numai un poet obscur-
azi gloria mi-ar fi o povară.
Lăsați-mă acolo în balcon,