Adina Speranta - poeziile altor autori

Sunt o pictură umedă - mă zvânt la soare,
muște mă duc scârbite pe picioare
și îmi depun pe geamuri, pe lămpi și pe batiste,
bojocii și ficatul, și mațele-mi foviste.

Veni moartea la mine. Grijania!
S-o valsez s-o curtez. Urâtania!
Să-i sărut milionul de dește,
să-i șoptesc în cercel franțuzește,

Sub pielea mamei ascuns,
copil de clopotniță,
aștept îngerul morții cu lesă și botniță,
să mă preschimbe-n piatră de sare linsă de oi,

Ciclopi cu sânge verde au dus pe râu în jos
și junele răchite și trunchiul gloduros,
au mai rămas pe dealuri țărani din piese vechi
să joace-nsămânțatul de napi și de curechi.

Cum stai culcat pe malul apei negre
simți musca verii cum îți dă târcoale
și nu e greu să-i descifrezi mesajul:
ți-a amintit că duci un hoit în cârcă.

Insistă și tu, suflă-n trâmbița morții
ca un pensionar în supa fierbinte,
încearcă noi variante
precum cântărețul de jazz în fața Ierihonului,

Țara mea tunsă chilug,
sora mea de detenție și singurătate,
trage octombrie la cântar
și hainele mele par

Pe noi nu ne interesează, șoptim, sau ne interesează îngrozitor,
noi bem laptele cârtiței de suprafață,
noi suntem atentatorii pasivi
răsfățații petelor albe din ziarele politice,

Pictorul ratat
așteaptă vânturi prielnice
să bată-n pânza lui albă,
să-i mute epava spre Țara de Foc a culorilor

Să scoatem untul din cocotieri,
să scoatem untul din soldații tineri,
din îngrășate, zilele de ieri,
din gălbejite, zilele de vineri,