Adina Speranta - poeziile altor autori

Îi spun și astăzi „Mississippi”
nu pentru că e foarte lungă -
avea dreptate americanul
că-n timp ce bărbații trăiesc numai din zdruncinături

Știți cum vine dimineața în orașul
dumneavoastră, Doamnă Poezie?
o sută de pantaloni albi rătăcesc
în fiecare noapte pe o stradă pustie,

Între titlu și poemul propriu-zis
uneori curge o epocă,

între titlu și poemul propriu-zis

Încă nu m-am desprins de o idee fixă,
încă mai port pe ochi un bandaj de ziare,
încă adorm cu manuscrisul sub cap
și visez poezia care să mă omoare.

Dacă te îndoieşti în ascuns de un lucru,
gândeşti mai mult asupra lui

în timp ce din bărbile ca nişte rădăcini

Poezia mea e nervoasă, tot vorbind peste umăr
uită să-şi scoată bilet, e coborâtă cu forţa
însă de fiecare dată o conduc
până acasă prieteni anonimi

Învaţă să mori în tine însuţi
pentru a nu-ţi fi teamă de moartea
pe care altul ţi-a destinat-o.

O, suflet care-ncepi evaziunea
în chiar clipa în care te naşti-
o, suflet care te-ai născut perfect
numai lucrarea ta este eternă.

Pe cât ești de frumoasă, pavoazată,
pedantă, îmbufnată, sclifosită -
să-ți intre-n cap odată și odată:
n-ai să ajungi și altuia iubită!

Pentru că vorbirea mea poate fi vântul care ascute stelele
pentru că nimic din viață nu pretind să trăiesc pentru mine
pentru că pe harta sufletului vostru eu reprezint o cazemată pentru flori și candoare
pentru că altul în locul meu ar fi murit de mult