Adina Speranta - poeziile altor autori

Continuă să mergi, deși nu ai unde să te duci.
Nu încerca să vezi în zare. Un om nu poate așa ceva.
Continua să mergi.
Dar nu în direcția în care te îndeamnă frica.

Amurg

Cutezător se-nalţă
Gheţarul pân la cer,

Perdelele-s lăsate şi lampele aprinse;
În sobă arde focul, tovarăş mângăios,
Şi cadrele-aurite, ce de păreţi sunt prinse,
Sub palidă lumină, apar misterios.

Aceasta este iubirea: să zbori spre un tainic cer,
să faci să cadă o sută de valuri
în fiece moment.
La început să lași viața să meargă înainte

Mi-am pierdut faima, mințile –
A apărut Soarele și toate umbrele au dispărut.
M-am dus după ele, dar nu mai erau –
Lumina fuge după mine și până la urmă

Tu, cel care mă consideri un înțelept,
Ascultă ce-ți spun:
Am credința mea, dar
Am totodată și lumea.

Dacă ai văzut această primăvară,
de ce nu ai devenit apă?
Dacă L-ai văzut pe Prieten aproape,
de ce te mai iubești încă pe tine?

Vin din acest Suflet din care toate sufletele vin,
sunt din orașul celor ce nu au oraș.
Calea către acest oraș este fără sfârșit.
Pleacă, renunță la tot ce ai, aceasta înseamnă totul.

Atunci când este frig și plouă,
ești cu mult mai frumoasă.

Iar zăpada mă aduce

Dragostea mi-a șoptit la ureche,
”Mai bine să fii pradă decât vânător.
Fă-te măscăriciul meu.
Încetează să încerci a mai fi soare, și devin-o o pată a soarelui!