Adina Speranta - poeziile altor autori

Tot ceea ce știu este că nu știu nimic
Și aceasta o știu prin grația Lui.
Dansez afară, în fața casei Lui
Și privesc sus, la fereastra luminată de El.

Să fii mereu însetată, inima mea,
Să nu te oprești din cântări…
Fă astfel încât ACEASTĂ dorință
Tăcută, ascunsă adânc în tine

Ești atât de aproape
Încât pot să Te văd.
Ca un nebun mă uit peste tot.
Mâna Ta nu mă poate atinge,

”Vreau un sărut de la tine”,
A spus inima mea.
”Da, dar prețul este viața ta!”
Inima a tresărit de fericire

Nimeni nu poate să poarte bijuteria Realității
În afara Unicului în focul căruia s-a născut.
Am avut un Prieten care a purtat-o pe frunte.
Noaptea, frunțile noastre s-au atins

Dacă este prins într-o singură formă,
totul – chiar și Paradisul
Și râurile Raiului –
sunt urâte.

Nu încerca niciodată să devii un ghid;
rămâi un discipol umil.
A ghida alți oameni este un obstacol pe cale.

Nu-l privi pe sufitul care caută o comoară
ca pe un vânător de comori:
el este însăși comoara.
Cum ar putea îndrăgostitul să fie altceva

Trăiește-n noi și zace-aici divina
splendoare, dusă-n moartea hrăpăreață.
De se-apăra cu dreapta era-n viață,
dar n-a făcut-o, căci era Mancina.

Cât timp ne vom umple buzunarele,
Precum copiii, cu pietre și noroi?
Lasă întreaga lume! Păstrând-o
Nu te vei cunoaște niciodată.