Poezii despre Viaţă:

Atracţie? Să fi fost cândva,
Cu douăzeci de ani în urmă.
Acum, atraşi de altceva,
Abia de se mai ţin de mână.

Îmi vine în minte vestita inscripție dantescă:
"Lăsați orice speranță, voi care intrați!" Ce mai glumă.
Trecătorule, îndepărtează-te cât poți de poartă
Și totuși, cât timp mai respiri trage speranță de viață.

Râde nisipul
de viața-mi sihastră,
Râde și marea
pe unda-i albastră.

Peste tot unde merg
Pasii toamnei.Culeg
Un fluture si zbor
Ca un vers calator

o cafea fierbinte şi o bucată
de turtă dulce
ar putea îmblânzi
prăpastia unei dimineţi

prins strâns între coapsele fierbinţi
ale femeii cu picioare nerăbdătoare,
fără putinţă de scăpare,
ascult un copil din faţa blocului, care cântă în batjocură:

N-o să mă supăr nicodată pe voi
că staţi în faţă şi eu mai înapoi;
ori că prietenii din biografia mea
poartă pe umeri, epoleţi mai de soi.

Poetu-i valoros, mergând spre moarte.
Veți spune, poate: este un truism!
Nu vreau să cad în ieftin patetism,
Dar astăzi nu-i de-ajuns să ai doar carte,

eşti bogat şi totuşi nu ai nimic
şi asta pentru că
nu îndrăzneşti să te uiţi
înlăuntrul tău

Soarta ne-a încredințat acestui pământ
Cu condiția să plătim tributul la sfârșit.
Tot ce-am câștigat numai lui îi vom lăsa,
Iar el recunoscător în dune ne va plimba.